MOTOR REACTIV DE RACHETOMODEL

MOTORUL reactiv, a cărui construcție o vom prezenta în continuare, se compune (fig. 1) din următoarele elemente:

camera de ardere (poz. 1) ajutajul reactiv (poz. 2) combustibilul solid de tip eterogen (poz. 3) combustibilul trasor (poz. 4) capacul camerei de ardere (poz. 5) fitilul întârziator (poz. 6) încărcătura pentru ejectarea sistemului de încetinire a căderii (poz. 7) capacul de reținere a încărcăturii de ejectare (poz. 8)

a) Construcția camerei de ardere

Pentru obținerea camerei de ardere, la dimensiunile din figura 1, se rulează pe un calapod din metal (fig. 2) o bandă de hârtie, având dimensiunile 90 x 1730 mm, decupată dintr-o coală de hârtie albă obișnuită. Fiecare strat de hârtie se va unge cu un strat subțire de pastă albă de lipit. Rulirea se va executa cu grijă, astfel încât la sfârșitul operației tubul obținut să nu prezinte încrețituri sau straturi neuniform lipite care au ca urmare scăderea rezistenței mecanice a camerei de ardere.

Pentru ușurarea operației de rulire, banda de hârtie va avea forma din figura 3, urmând ca la terminarea execuției camerei de ardere cele două părți ajutătoare să fie decupate.

După terminarea operației de rulire camera de ardere astfel obținută se va lăsa un timp la uscat (min. 12 h).

b) Construcția ajutajului reactiv

Pentru obținerea ajutajului reactiv ne vom folosi de două dispozitive ajutătoare având forma și dimensiunile din figura 4. Modul de lucru cu cele două dispozitive rezultă din figura 5. Ajutajul propriu-zis se obține prin presarea cu dispozitivele menționate în figura 4 a unui amestec format din oxid de zinc și o soluție de clorură de zinc 50%. Cele două substanțe se amestecă bine, pentru omogenizare, iar amestecul obținut se introduce în camera de ardere pe o lungime de 15 mm, fiind apoi presat cu ajutorul dispozitivelor indicate. Dispozitivele vor fi unse înainte de întrebuințare cu un strat fin de vaselină, pentru a împiedica aderența pe suprafața lor a amestecului preparat anterior.

Operația de obținere a ajutajului trebuie executată rapid deoarece amestecul se întărește în câteva minute. După uscarea completă a ajutajului se pot executa, cu o pilă fină, eventualele retușuri ale formei ajutajului, pentru finisare.

Pentru a ne convinge că ansamblul cameră de ardere-ajutaj reactiv a fost corect executat și va prezenta siguranță în funcționare, el se va încerca, după uscarea completă (min. 6 h), prin suflare cu aer comprimat la 6 atm. În timpul încercării, tubul camerei de ardere nu trebuie să se spargă, iar ajutajul reactiv nu trebuie să iasă din tub.

c) Prepararea combustibilului și încărcarea motorului reactiv

Pentru motorul a cărui construcție o prezentăm vom folosi un combustibil clasic, obținut prin amestecarea intimă, în proporțiile indicate, a următoarelor substanțe:

15 g azotrat de potasiu 3 g cărbune activ 2,2 g sulf

Înainte de amestecare, aceste substanțe vor fi măcinate foarte fin.

Pentru a asigura rezistența mecanică a combustibilului depus în camera de ardere vom folosi un liant care să realizeze lipirea particulelor de substanțe, atât între ele cât și de pereții camerei de ardere. Liantul se va prepara prin dizolvarea în 20 ml apă distilată a 4 g de zahăr.

Pentru încărcarea motorului reactiv se va folosi presa arătată în figura 6.

Succesiunea operațiilor de încărcare este următoarea: - se montează tubul camerei de ardere în presă conform desenului din figura 6 - se umezesc 3g din amestecul combustibil cu câteva picături din liant și se introduc în camera de ardere - se presează puternic cu ajutorul dornului de presare.

Se procedează în acest fel până ce tot combustibilul a fost introdus în camera de ardere.

După terminarea operației de încărcare, motorul va fi lăsat să se usuce 24 de ore la temperatura mediului înconjurător.

d) Combustibilul trasor

Pentru a ușura urmărirea rachetomodelului pe traiectoria sa, la sfârșitul arderii combustibilului de propulsie este amorsată arderea combustibilului trasor care scoate prin ardere un fum intens, materializând traiectoria rachetei. Un astfel de combustibil se poate prepara prin amestecarea a 0,5 g piliatură fină de PVC cu 1,5 g azotrat de potasiu fin măcinat. Introducerea acestui amestec în camera de ardere se va face tot prin presare cu presa din figura 6.

e) Capacul camerei de ardere

Capacul camerei de ardere are rolul funcțional de închidere a camerei de ardere, asigurând în același timp și locașul de amplasare a fitilului de întârziere. El se execută prin strunjire din lemn de tei și are dimensiunile din figura 7. Fixarea capacului camerei de ardere se face prin lipire cu aracet după ce în camera de ardere au fost introduse combustibilul de propulsie și combustibilul trasor.

f) Fitilul întârziator

Între momentul sfârșitului arderii în camera de ardere a combustibilului de propulsie și momentul atingerii înălțimii maxime de către rachetomodel se scurg câteva secunde. Fitilul întârziator are rolul tocmai de a întârzia cu câteva secunde, după terminarea arderii, declanșarea sistemului de recuperare a rachetomodelului.

Fitilul se prepară din 0,5 g sulf, amestecat cu 0,5 g clorat de potasiu. Ambele substanțe vor fi măcinate fin înainte de amestecare. Pulberea obținută va fi introdusă în capacul camerei de ardere prin presare ușoară cu un dorn 2,5 mm.

Fitilul va fi ferit de șocuri!!

g) Încărcătura pentru ejectarea sistemului de încetinire a căderii

Fitilul întârziator aprinde la sfârșitul arderii sale încărcătura de ejectare, care creează în corpul rachetomodelului o ușoară suprapresiune ce expulzează sistemul de încetinire.

Pulberea de ejectare se prepară amestecând următoarele substanțe în cantitățile indicate:

0,5 g clorat de potasiu 0,5 g miniu de plumb 0,25 g praf de siliciu

În motor se va introduce doar jumătate din acest amestec (aproximativ 0,6 g) fără a se presa.

h) Capacul de reținere a încărcăturii de ejectare

Conform figurii 8 se decupează din carton un disc ce se introduce în tubul camerei de ardere prin presare cu un dorn 14.

Dacă s-au respectat cu strictețe indicațiile date, motorul reactiv obținut va funcționa ireproșabil, asigurând propulsarea unor rachetomodele în greutate totală de maximum 60 g la înălțimi de 400-450 m.

Motorul prezentat îndeplinește toate condițiile prevăzute în codul F.A.I. referitor la standarde pentru motoare de rachetomodel.

Ing. VASILE PODAȘCĂ

Semnalăm posibilitatea de a distribui cele opt frecvențe în două grupe. La emisie, un multivibrator de frecvență mică comută continuu aceste două grupe - avem astfel posibilitatea a două comenzi simultane.

În concluzie, multe posibilități, dar și multe dificultăți. Urmează ca dv. să știți să le puneți în valoare.

Bibliografie: „Le Haut-parleur" nr. 1573, noiembrie 1976. „Un ensemble tout ou rien a filtres BF activ", F. THOBOIS F. 1038

Ing. Gh. Stana