ALARMA SONORĂ

Montajul, sub forma unei cutii negre, ușoară și de mici dimensiuni, este util în special aeromodelelor radiotelecomandate.

Alarma sonoră intră în funcțiune în următoarele trei cazuri:

1. Când receptorul rămâne în funcțiune după ce modelul a efectuat zborul și emițătorul a fost oprit. Alarma permite reperarea unui model pierdut de la cca 50 m. Este utilă mai ales când modelul a căzut într-o pădure, lan de cereale etc.

2. Receptorul este pus accidental sub tensiune (de exemplu în timpul transportului). Funcționarea în aceste condiții a ansamblului receptor-servomecanisme descarcă bateriile de alimentare. În același timp comenzile modelului pot fi suprasolicitate și de multe ori deteriorate prin rotirea necontrolată și peste limită a servomecanismelor.

3. Pe teren, cu emițătorul oprit și receptorul în funcțiune, dacă alarma nu intră în acțiune, frecvența respectivă este deja ocupată. Aceasta permite identificarea unei alte stații de emisie care lucrează pe aceeași frecvență.

Funcționarea instalației

Intrarea A a dispozitivului prezentat în figura 1 se conectează la una din căile disponibile ale decodificatorului părții de recepție, poate fi comună și cu intrarea unui servomecanism. Impulsurile (pozitive) aplicate la intrarea A sunt diferențiate de ansamblul R1; C1. Ele declanșează fără oprire circuitul monostabil realizat cu elementele R2, C2; CI (NE555) și în felul acesta mențin ieșirea (pinul 3) circuitului integrat la cca 4,8 V.

Totodată, impulsurile pozitive primite la intrarea A acționează și asupra tranzistorului T1, care descarcă la rândul lui capacitatea C2. Constanta de timp R2; C2 fiind mare, în raport cu intervalul dintre două impulsuri vecine, capacitatea C2 nu se poate încărca la nivelul de tensiune necesară basculării circuitului integrat 555.

Dacă impulsurile dispar, tranzistorul T1 se blochează, C2 se încarcă prin R2 și, la sfârșitul perioadei de timp τ, ieșirea circuitului integrat IC1 trece în zero, punând în funcțiune buzerul B.

O variantă perfecționată a dispozitivului, prezentată în figura 2, poate realiza toate funcțiunile celui precedent și în plus comanda "în tot sau nimic" atunci când durata impulsului devine superioară valorii de 1,5-1,7 ms, timp ce corespunde neutrului celor mai multe tipuri de servomecanisme. Aceste valori pot fi modificate și pentru alte cazuri particulare.

Funcționarea dispozitivului

Să notăm cu Tv lungimea impulsului primit la intrarea A (fig. 2 a) și cu Tv valoarea negată (inversată) a acestuia. Cu Tm notăm lungimea semnalului la ieșirea monostabilului.

Analizând diagramele din figurile 3a și 3b, se constată că, realizând ȘI logic între semnalul de la ieșirea integratului și valoarea negată a impulsului de la intrare, nu se produce nici un semnal la ieșirea porții P dacă Tv > 1,5 ms.

După reglarea monostabilului, semireglabilul R1 (fig. 2 b) se înlocuiește cu o rezistență fixă.

Buzerul de la ieșirea dispozitivului se înlocuiește cu un releu adecvat (Un<4,8V), ale cărui contacte suportă valoarea curentului cerut de aplicația respectivă.

Toate rezistențele sunt miniaturi de 0,1-0,25 W.

Ing. SORIN PISCAȚI