CLASA PETROPAVLOVSK 1/2000

Cuirasatul SEVASTOPOL în haina sa albă. Cosurile cu galbene, ca și conul de fum negru; falie mundată ocupând un loc de frunte în istoria marinei mondiale, flotele rusești au reprezentat un obiect de studiu major în lucrările consacrate istoriei navale, dar și în preocupările iubitorilor de marină. Subiectul nu a fost tratat în foarte multe lucrări, de aceea este foarte interesant, iar articolele publicate în revistele Morskoi Zbornik, Modelist Konstructor, Sudostroenia sau Tehnica Maladioj nu fac decât să confirme acest lucru. În cei peste trei sute de ani de existență, flotele rusești și-au făurit o istorie unică unitățile fiind o avangardă a tehnicii mondiale.

Conflictele cu vecinii apropiați, necesitatea de a controla mările închise și strâmtorile, veșnica luptă de ieșire spre Mediterana, războiul Crimeii, Port Arthur și Tsushima, Primul război mondial, cel de al doilea, lupta pentru supremația mărilor și oceanelor încheiată odată cu apariția submarinelor nucleare strategice, toate au făcut ca marina rusă să fie nevoită a fi în primele rânduri ale promovării noutăților tehnico-științifice. Să nu uităm că primele submarine, primele torpile, primele rachete navale, primele nave propulsate cu turbine cu gaze etc au fost utilizate sau cel puțin finanțate de ruși.

În toată această evoluție un moment decisiv a fost marcat de apariția primelor nave cuirasate. Este o perioadă ce va culmina cu apariția lui DREADNOUGHT în 1906, dar până la care au fost realizate sute de nave, fiecare în felul ei un experiment. Iată de ce obținerea unui plan de cuirasat de la sfârșitul secolului trecut este un eveniment rar, aproape imposibil de realizat fără sprijinul prietenilor de la clubul Albatros din Odesa cărora le mulțumim.

Construite între anii 1892-1899, cele trei unități ale clasei, PETROPAVLOVSK, POLTAVA și SEVASTOPOL, au fost primele mari unități rusești cu punte continuă provă-pupă. Prima unitate era ușor de diferențiat față de celelalte datorită coșurilor mai scurte.

Turelele principale conțineau câte două tunuri de 305 mm și erau acționate electric utilizând un sistem francez brevetat.

ing. Ilie Goga

Patru turele laterale conțineau tunurile secundare de 127 mm (6 inch), puntea a doua conținând și ea redute cu tunuri secundare de același calibru.

Spre ghinionul lor, toate unitățile au fost alocate Escadrei 1 a Pacificului, având baza la Vladivostok sau Port-Arthur.

Cuirasatul de escadră PETROPAVLOVSK, din Escadra Pacificului, cu baza la Port Arthur. Aici PETROPAVLOVSK poartă culorile victoriene: opera vie roșie cu o dungă subțire albă, sus, bordajul negru, cosurile galbene cu negru, catargele galbene, iar bărcile și turle albe. La 31 martie 1904, ora 9.30 dimineața, nava a lovit o mină japoneză și s-a scufundat. Între cei care și-au pierdut viața a fost și viceamiralul Stepan Osipovici Makarov, comandantul Escadrei Pacificului.

PETROPAVLOVSK s-a scufundat sărind în aer pe o mină japoneză, la bordul lui murind amiralul Makarov, un om mai important decât o flotă. Personalitate remarcabilă, inventator, luptător prin vocație Makarov a fost un promotor al spiritului ofensiv.

Dorit de orice comandament, cel puțin pe hârtie, era o personalitate prea puternică pentru a nu deranja politicienii și clasa conducătoare. Port Arthurul a fost pierdut în ziua morții sale. Restul a fost agonie.

POLTAVA a fost puternic avariată în bătălia de pe Marea Galbenă la 10 august 1904, fiind lovită în plin de 14 proiectile de 210-305 mm. A fost blocată la Port Arthur unde a fost din nou grav avariată de tunurile infanteriei japoneze ce au incendiat-o. Pentru a fi salvată a fost inundată și eșuată pe un banc de nisip la 5 decembrie 1904. La 21 iulie 1905 a fost ranfluată de japonezi, reparată și rebotezată TANGO. Căldările cilindrice au fost înlocuite cu sistemul Miyabara, crescând puterea instalată la bord. Lansatoarele de torpilă provă au fost demontate, la fel artileria ușoară de 75 mm. A servit în Marina Imperială Japoneză până în 1916 când a fost răscumpărată de Marina Imperială Rusă și rebotezată TCHESMA. După reparații la Vladivostok a fost trimisă în 1917 în Marea Albă, unde a sosit în ianuarie 1917. O parte din tunuri au fost demontate și folosite de revoluționari. După eșecul operațiunilor bolșevice din august 1918, a fost utilizată de un echipaj al albilor și a efectuat câteva misiuni. A căzut din nou în mâinile bolșevicilor și a rămas pe listele Marinei Sovietice până în 1922.

SEVASTOPOL a lovit o mină la 23 iunie 1904. A participat la bătălia din Marea Galbenă de la 10 august 1904, primind câteva lovituri. A fost blocată la Port Arthur și apoi a primit lovituri de artilerie japoneze. A fost mutată și protejată cu plase antitorpilă. Totuși atunci când a fost atacată a primit un număr de lovituri de torpile. Când Port Arthurul s-a predat a fost dusă în ape adânci și sabordată.

Clasa PETROPAVLOVSK

Mulțumim prietenului redacției noastre Ilia Todorov pentru copia serigrafiată a acestor planuri.

1. Pinten 3. Tub lanstorpilă 4. Nară lanț ancoră 5. Emblema Imperiului tarist 6. Baston 7. Ureche baston 8. Union Jack 9. Ureche 10. Întinzător provă 11. Întinzător comandă 12. Capac teug 13. Suport lanț 14. Ancoră 15. Cabestan 16. Babale 17. Spirai provă 18. Turelă 19. Barcă salvare 20. Redută 21. Suport comandă 22. Comandă 23. Compas 24. Picior catarg provă 25. Comanda de luptă blindată 26. Platformă semnalizare 27. Proiectoare 28. Vergă catarg 29. Măr catarg 30. Pavilion naționalitate 31. Antenă TFF 32. Întinzător 33. Coș 34. Întinzător 35. Bigă 36. Suport 37. Întinzător coș 38. Tub evacuare 39. Trombă vânt 40. Întinzător 41. Compas pupă 42. Trombă vânt 43. Platformă proiectoare 44. Suport catarg pupă 45. Vergă catarg pupă 46. Platformă 47, 48. Lumini 49. Flamură 50. Vergă 51. Lumină poziție 52. Bigă 53. Spirai 54. Bigi barcă 55. Barcă 56. Capace blindate 57. Baston 58. Cap baston 59. Pavilion naționalitate 60, 61. Lumini 62. Salon amiral 63. Emblema Imperiului tarist și numele navei 64. Linie plutire și safran cârmă 65. Elice 66. Suport elice 67. Arbore port elice 68. Hublou 69. Scară 70. Centură cuirasă 71. Redută 72. Sabord 73. Barcă 74. Plasă antitorpilă 75. Suport plasă antitorpilă 76. Turelă calibru mediu 77. Suport turelă 78. Tun 152 mm 79, 80. Suporți 81. Sabord 82. Bigă ancoră 83. Tambuchi 84. Binte 85, 86. Tambuchi 87. Tun calibru mic 88. Scară acces 89. Punte blindată 90. Binter 91. Tunuri calibru mic 92. Admisie apă răcire condensor 93. Bigă 94. Reflector 95, 96. Barcă 97, 98, 99. Salupe 100. Reflector 101. Cheson 102. Tun 152 mm 103. Întinzător crucetă 104. Întinzător 105. Crucetă 106. Întinzător 107. Vergă semnalizare 108, 109. Întinzători 110. Saulă semnalizare 111. Cutie pavilioane 112, 113. Întinzători

Caracteristici principale Deplasament: 11 354 tdw Dimensiuni: 112.38 x 21.31 x 7,77 m Mașini: 2 arbori cu 11 250 CP Viteza: 16.5 noduri Combustibil: 1500 tone cărbuni Raza de acțiune: 4 000 mile la 10 noduri Protecție: centură de 125/350 mm Armament: 4 tunuri de 305 mm, 12 tunuri de 152 mm, 12 tunuri de 47 mm, 28 tunuri de 37 mm, 6 tuburi lanstorpile de 355 mm, 60 mine Echipaj: 632 ofițeri și marinari