SUNTEM VENIȚI CU PLUTA ? Dr. ing. Cristian CRACIUNOIU

Am folosit ani de zile expresia "Veniți cu pluta" referindu-mă întotdeauna la persoane ce se detașau prin lipsa de maniere, de gândire sau altceva. Erau persoane diferite de noi ceilalți, sau cel puțin așa credeam eu. Cred că este o expresie ce vine la noi din antichitate, când locuitorii din centrul țării veneau pe Dunărea de Jos cu plutele în 2-3 luni. Erau diferiți de locuitorii de pe malurile marelui fluviu și pentru a explica aceste nepotriviri se spunea despre ei "sunt veniți cu pluta". Aspectul peiorativ al expresiei a apărut odată cu dispariția plutelor. Dar, la urma urmei am putea spune că "a venit cu carul cu boi", cu "Steagul Roșu" (ehe ce camion), sau cu UTOS-ul (ehe ce tractor!).

Cred că aia de la Sarmisegetuza veneau cu plutele la mare. Dumneavoastră nu ?

PLUTĂRIT

Odată cu deschiderea traficului comercial pe Dunăre și exportul masiv de cherestea (și atunci și acum), prin înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii, pe fluviu au început să circule adevărate trenuri de plute. Antreprenorii din România, mare furnizor de masă lemnoasă, au folosit pentru transportul până la Brăila râurile interioare, Mureșul, Oltul, Siretul etc. și apoi Dunărea.

Dar, un antreprenor este un om cu inițiativă și nu au lipsit niciodată călători cu bagaje dispuși să plătească pentru transport. Astfel, dacă pe plută se amenajează un adăpost, călătorii pot sta liniștiti la bord.

Ilustrațiile din sec. XIX, mai ales cele austriece abundă cu asemenea imagini. La noi, plutăritul era o îndeletnicire milenară. Putem vedea plute și pe Columna lui Traian dar... să nu cădem în ceea ce se numește sindromul piticului care ne spune că: „cel mai mare pitic din lume este piticul sovietic". Nu românii au inventat plutele și nici măcar strămoșii lor. Să spunem că plutele era la noi simple, cu cort pentru plutași pe pluta cârmă (prima din trenul de plute). Pe cursul superior al Dunării circulau plute mult mai evoluate, cu cabine-dormitor, bucătărie etc.

Lucru uitat, prin 1959, la Teatrul de Operă din București a avut loc premiera capodoperei „Plutașii de pe Bistrița", a maestrului Filaret Barbu!

Au urmat cele din anii '50 și '70. Prin intermediul lor putem vedea toate tainele meșteșugului. Păcat că nu s-a ocupat nimeni de terminologie. Toți lingviștii de la noi au făcut lucrări de diplomă sau doctorate în domenii de tipul, Utilizarea cacofoniilor muntene în viața de zi cu zi", dar s-au ferit de istoria tehnicii și meșteșugurilor ca de... ăl cu coadă! Și uite așa, vrem, nu vrem, putem spune că „suntem veniți cu pluta în istoria navigației".

Pentru modeliști, subiectul este fascinant. Lângă Vienna există un muzeu minunat DONAUSCHIFFAHRT MUSEUM - Muzeul Navigației Dunărene. Mai multe machete reprezintă plute din sec. XVI-XIX, dar despre noi nu vorbește nimeni.

Ce plute la Viena, Bratislava, Budapesta sau Belgrad ! Ce știau ei de aria țapinarilor fruntași în producție! Ba chiar producție cinematografică ! Primele documentare cu plute au fost realizate în România prin 1938.

De ce oare?