Cotul Donului (episodul VI) Un pod prea îndepărtat, Arnhem 1944 și unul nu prea îndepărtat, Kalaci 1942 Valeriu VIȘAN

The bridge over Don River near the small village of Kalatchi, taken by German tanks of gen. Hoth on his way to Stalingrad proved to be in November 1942 a key to the Soviet smashing victory over the German 6th Army. The author presents some facts from Rumanian Archieves in a popular way.

La 17 septembrie 1944 se declanșa cea mai mare operațiune combinată, aer-sol din istoria celui de-al doilea Război Mondial, Operațiunea Market (faza aeriană ce a angrenat peste 5000 de avioane de vânătoare, bombardament și transport) - Garden (angajarea în ofensivă a sute de blindate din Armata 2 britanică) care, potrivit ambițiosului plan al mareșalului englez Montgomery, trebuia să ducă la pătrunderea rapidă în Germania și să pună capăt războiului în 1944.

STUG 3 G din Brigada 280 germană și prizonieri britanici la Arnhem.

Tanc Cromwell din Regimentul blindat de gardă galez ce se afla în fruntea coloanei blindate a generalului Horroks.

Tancuri britanice Cromwell traversând podul de la Nijmegen, după cucerirea acestuia de către soldații americani, conduși de maiorul Julian Cook.

Obiectivul esențial era un pod, podul de peste Rin de la Arnhem, în Olanda. Dar podul s-a dovedit a fi prea îndepărtat pentru blindatele Sherman Firefly și Cromwell ale generalului britanic Horroks, comandantul Corpului 30 tancuri. La fel ca tancurile T-34 ale generalului Vatutin, cu doi ani mai devreme, englezii ar fi trebuit să străbată 80 de km în dispozitivul inamic și să ajungă la podul care era cheia pătrunderii în inima Germaniei și în jurul căruia Diavolii roșii ai Diviziei 1 aeropurtată britanică fuseseră parașutați.

Miile de parașutiști britanici au atacat, au luptat și au murit la acel pod prea îndepărtat, așteptând în zadar Corpul 30 tancuri. Tancurile au sosit, dar erau cele ale generalului german Bittrich. Tigrii și Panterele Corpului 2 tancuri SS, nedepistate de cercetarea aliată, au zdrobit sub șenile pe eroicii parașutiști ce au apărat timp de aproape 10 zile pozițiile cucerite în orașul Arnhem, în apropierea podului, și au oprit înaintarea Diviziei de gardă blindată care se afla în fruntea coloanei de tancuri britanice și nu avea nicio posibilitate de manevră pe culoarul strâmt pe care înainta.

A 27 M Cromwell Greutate: 27 tone Blindaj maxim: 76 mm Armament: 1 tun de 75 mm / 2 mitraliere de 7,92 mm Motor: Rolls-Royce Meteor V-12 pe benzină - 600 CP Viteza maximă: 64 km/h pe șosea, 28 km/h în teren accidentat

La atacul împotriva parașutiștilor au participat Diviziile 9 și 10 de tancuri SS, precum și Batalionul independent 506 de tancuri grele, care fusese dotat cu TIGER 2 "King Tiger" (firma „Dragon" a realizat toate tipurile de "King Tiger", cu sau fără zimerit, ce pot fi încă achiziționate de la magazinul "Modelism", alături de Panterele G, Panzer IV și Stug III și IV). Comandanții britanici se așteptau să se confrunte în jurul podului de la Arnhem cu unitățile germane în retragere, slab înărmate, iar parașutiștii aveau numai armament antitanc ușor. Chiar și așa au reușit să scoată din luptă zeci de blindate germane printre care și un TIGER 2, lovit cu o armă antitanc Pitar.

Bătălia de la Arnhem s-a soldat cu o înfrângere. Atât Divizia 1 britanică, cât și parașutiștii polonezi din Brigada 1 aeropurtată poloneză, desantați inutil în frunte cu generalul Sosabowski când totul era pierdut, au suferit pagube enorme, aproape 90% din efectiv. Datorăm unui istoric și scriitor de excepție pe nume Cornelius Ryan o carte cutremurătoare, rodul a 7 ani de cercetări și investigații. Titlul ei „Un pod prea îndepărtat" a adus în atenția opiniei publice acest eșec al aliaților pe care cei care au conceput și ordonat operațiunea au cam evitat să-l relateze în memoriile lor. Cornelius Ryan a plecat să se întâlnească cu miile de soldați britanici, americani, polonezi, germani, despre a căror luptă și moarte a relatat, la nici două luni de la apariția acestei cărți, în 1974, la vârsta de 51 de ani. „Un pod prea îndepărtat" încheia o trilogie începută cu „Ziua cea mai lungă" și continuată cu epopeea luptelor din Germania. Prima și ultima au fost traduse și au apărut la Editura Politică în anii '70.

În 1976 cartea a fost ecranizată, în regia lui Richard Attenborough, cu o distribuție de excepție: Sean Connery în rolul generalului Urquhart, comandantul Diviziei 1 aeropurtate britanice, Gene Hackman în rolul generalului Sosabowski, comandantul Brigăzii de parașutiști polonezi, care afirma că englezii subapreciază inadmisibil forțele germane din zona Arnhem-ului și nu își dau seama că aceștia nu vor lăsa sub nici o formă deschisă poarta spre inima Germaniei, Ryan O'Neal în rolul generalului Taylor, comandantul Diviziei 101 aeropurtată americană „Șoimii urlători", Robert Redford în rolul maiorului Julian Cook, care a condus asaltul sinucigaș pentru cucerirea podului de la Nijmegen, ultimul la care a putut ajunge coloana blindatelor britanice. La filmul turnat pe vremea când trucajele se realizau pe teren, nu în laboratoare sau pe calculator, s-au folosit zeci de blindate și puteți admira o mulțime de Sherman-uri sau M3-uri în acțiune. Din păcate Panterele și Tigrii capturați cu sutele de aliați luaseră de mult drumul cuptoarelor așa că pentru blindatele lui Bittrich s-au folosit tancuri Leopard A1.

Și acum înapoi la podul de la Kalaci.

„Kalaci, Kalaci ne-ai băgat în draci", asta murmurau ostașii români ce rătăceau prin stepa Donului în speranța că vor reuși să scape cu fuga după ce toate liniile de apărare fuseseră zdrobite.

Dacă strategii germani ar fi descifrat importanța podului de la Kalaci, un târgușor rusesc pe malul estic al Donului, cucerit cu mai bine de 4 luni în urmă, de tancurile lui Hoth, în drumul spre Stalingrad și care se afla acum la 80 km în spatele frontului, poate că Armata 6 germană ar mai fi avut o șansă de a nu fi încercuită.

Reacțiile germane la declanșarea Operațiunii Uranus au fost însă dezastruoase. Hitler se încăpățâna să creadă că rușii nu au rezerve, iar aroganților generali germani nu le venea să creadă, așa cum afirma un ofițer de stat major, că „sovieticii folosesc tancurile la fel ca noi". Ezitările generalului von Paulus, comandantul Armatei 6, de a trimite spre vest regimentele de tancuri de la Stalingrad pentru a bara înaintarea blindatelor sovietice a fost fatală. Când generalul german și-a dat seama că atacurile încrucișate ale inamicului, atât de la nord-vest, cât și de la sud-est, țintteau aproape sigur Kalaci-ul și podul, singurul loc de trecere a Donului pentru cele două pătrunderi, era prea târziu. Cartierul general al Armatei 6, aflat la 20 de km nord de Kalaci a trebuit să fie evacuat în grabă în seara zilei de 21 noiembrie pentru a nu cădea în mâinile rușilor.

Podul, principalul obiectiv al celor trei corpuri de tancuri sovietice ale Frontului de Sud-Vest ce fărâmițaseră diviziile Armatei 3 române, era slab apărat de o baterie antiaeriană și de un mic detașament de poliție militară. În zonă existau mai multe unități de aprovizionare, depozite, precum și o bază de reparații a Diviziei 16 tancuri care... surpriză, repara tancuri sovietice T-34.

Și acum să ne întoarcem și la modelism. Germanii capturaseră sute de tancuri sovietice și având experiența folosirii tancurilor inamicului din Franța când aproape toate blindatele franceze și britanice le-au căzut în mână, la atelierul Diviziei 16 se găseau aproximativ 80 de tancuri T-34 din care 18 fuseseră puse în funcțiune și pe care mecanicii germani, ajutați de prizonieri sovietici, le pregăteau pentru luptă. Din colecția unui pasionat de tancuri sovietice, dar și a unuia ce nu poate dormi dacă nu are toate tancurile germane, nu ar trebui să lipsească un T-34 folosit de germani.

Marii producători de machete au avut grijă, începând de la cea „bătrână, dar bună" realizată de Tamiya cu mai bine de 30 de ani în urmă și până la puzderia de variante lansate acum de „Dragon", să ne fericească și cu însemnele și modificările germane aduse tancului T-34.

Podul de la Kalaci era frecvent trecut de tancurile T-34 ale detașamentului german, ce se deplasau în coloană pentru exerciții, garda podului fiind familiarizată cu imaginea tancurilor rusești, acum în mâna germană, cu mitralierele de bord demontate.

Comandantul Corpului 26 tancuri din Armata 5 tancuri sovietică, generalul-maior Rodin, l-a desemnat pe locotenent-colonelul Filipov, comandantul Brigăzii 19 tancuri pentru a ataca și cuceri podul de la Kalaci.

Curaj, îndrăzneală, noroc, dar probabil în cea mai mare măsură o cercetare și informații precise obținute de la numeroșii agenți sovietici și partizani din zonă a permis o operațiune încununată cu succes.

În dimineața zilei de 22 noiembrie, la ora 6, de pod s-a apropiat o coloană de tancuri cu farurile aprinse. În față se aflau două tancuri germane și un Sdkfz 222, urmate de tancuri T-34 și camioane Opel. Santinelele au dat barierele la o parte crezând că este coloana de tancuri a Diviziei 16 germane.

În câteva minute tancurile sovietice ale colonelului Filipov au traversat podul și ajunse pe malul estic, au lichidat pe apărătorii germani care încercau să arunce podul în aer și au redus la tăcere și bateria antiaeriană. Restul trupelor germane au abandonat lupta și s-au retras către Stalingrad, căzând din lac în put.

A doua zi, pe 23 noiembrie, tancurile Corpului 26, cu desantul de infanterie în spinare, s-au întâlnit cu cele ale Corpului 4 mecanizat, care străpunsese apărarea Armatei 4 române. Fronturile de Sud-Vest și Stalingrad realizaseră încercuirea. Imaginile din stepa de lângă localitatea Sovietski în care ostașii ruși în costume albe de camuflaj sar de pe tancurile T-34 și își aruncă în aer de bucurie căștile și căciulile, îmbrățișându-se, au fost difuzate de propaganda sovietică în toată lumea și pot fi văzute și azi în documentarele ce au ca temă victoriile aliaților din război. Un bun subiect pentru o dioramă.

Oare ce s-o fi întâmplat în acest timp cu Divizia 1 blindată română. Vom afla în episodul următor.

Tanc T34/76 pregătit de germani pentru luptă.

T 34/76 model 1941 capturat de germani și înmatriculat într-o unitate de tancuri. Kit DRAGON nr. 6418.

- va urma -