BILANŢ POZITIV ÎN PREAJMA FORUMULUI TINEREI GENERAŢII

ÎN ANUL în care poporul român a sărbătorit anul 40 al libertății noastre, când a avut loc Congresul al XIII-lea al partidului, la care au fost adoptate hotărâri de însemnătate istorică pentru dezvoltarea economico-socială a țării în cel de-al 8-lea cincinal și în perspectiva până în anul 2000, în sporturile tehnico-aplicative din modelism s-au înregistrat realizări însemnate.

Prezența modelismului în toate județele țării, cuprinderea a aproape 100 000 de tineri în tehnici de vârf, organizarea a peste 1000 de concursuri locale în cadrul „Daciadei", cucerirea a 128 de medalii în competițiile internaționale și menținerea în palmares a 10 recorduri mondiale sunt numai câteva exemple de contribuții ale sporturilor noastre la viața socială și tehnică a patriei, pe care le închină cu dragoste partidului nostru comunist.

Planul de muncă al Federației Române de Modelism pe 1984 prevedea următoarele obiective: - extinderea activității sportive de masă în cadrul competiției naționale Daciada - amplificarea muncii de propagandă și perfecționarea pregătirii cadrelor - ridicarea nivelului performanțelor și reprezentarea merituoasă a sportivilor nostri în competițiile internaționale - îmbunătățirea bazei materiale de pregătire și de concurs.

Însuflețiți de documentele de partid apărute cu prilejul evenimentelor menționate, de îndemnurile secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, transmise prin mesajul adresat conferinței pe țară a mișcării sportive, comitetul federal și organele sale din teritoriu au acționat cu competență și răspundere pentru materializarea în viață a acestor obiective astfel:

În activitatea sportivă de masă au fost obținute unele rezultate bune în inițierea copiilor și tineretului pentru a practica modelismul, în organizarea de concursuri locale, interjudețene, republicane și în activitatea de selecție a elementelor talentate. A avut loc o creștere a numărului cercurilor de inițiere, organizate de organizațiile de pionieri și U.T.C., de la 1964 în anul 1983 la 2 038 în acest an, cuprinzând 71 561 de elevi: - în școli: 1 488 de cercuri cu 23 373 de elevi - în casele de pionieri: 544 de cercuri cu 48 089 de pionieri - unități economice: 5 cercuri cu 99 de elevi.

Cele mai bune rezultate au fost obținute în județele: Bihor, Buzău, Bacău, Dolj, Hunedoara, Iași, Mureș, Satu-Mare, Suceava și Timiș.

Marea majoritate a cercurilor de inițiere și-au finalizat activitatea în cele 30 de concursuri interjudețene și 6 concursuri republicane, organizate în cadrul competiției sportive „Daciada", care au reunit la startul lor câteva mii de participanți și au constituit evenimente reușite ale sportului de masă.

Cu toate progresele înregistrate, activitatea de masă la aeromodele, automobile, navomodele și rachetomodele nu s-a extins pe măsura posibilităților. Rețin atenția serioasele rămâneri în urmă în activitatea de inițiere în județele Arad, Argeș, Călărași, Constanța, Gorj, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Neamț, Teleorman.

În activitatea de performanță, comitetul federal a luat o serie de măsuri pentru ridicarea nivelului performanțelor și pentru o reprezentare corespunzătoare peste hotare a sporturilor noastre.

Au fost organizate 9 campionate (4 aero, 1 auto, 3 navo și 1 racheto), care au cuprins peste 95 de clase, s-au ținut la timp, în localitățile fixate în calendar și în concordanță cu regulamentele tehnice de concurs.

În general, campionatele republicane s-au desfășurat bine, îndeosebi semifinalele și finalele, unde întrecerile au fost foarte viu disputate și urmărite de un arbitraj exigent. Din această cauză, drumul către titlul de campion a fost anevoios, selecția făcându-se după merite, în fruntea piramidei situându-se cei mai buni.

Ca urmare a desfășurării concursurilor republicane și campionatelor R.S.R., au fost acordate 2 592 de clasificări sportive, după cum urmează:

categoria juniori - plan 850, realizat 1233 categoria a III-a - plan 650, realizat 736 categoria a II-a - plan 400, realizat 604 maeștri ai sportului - plan 10, realizat 19 recorduri naționale - plan 10, realizat 11

În această activitate s-au evidențiat comisiile de modelism din județele Argeș, Arad, Iași, Sibiu, Vaslui, Vrancea prin eforturile depuse pentru condițiile create în vederea bunei desfășurări a finalelor campionatelor republicane.

Activitatea sportivă internațională a cuprins organizarea și participarea la cele 19 acțiuni din calendar: - 2 campionate mondiale: unul de micromodele în Japonia și unul de navomodele în R.P. Ungară - 11 concursuri internaționale ale țărilor socialiste (3 aero, 4 auto, 1 navo și 3 racheto), la nivel de federație și departamente - 5 concursuri internaționale departamentale (1 aero, 1 auto, 1 navo și 3 racheto) - campionatul european de rachetomodele organizat de țara noastră

Rezultatele activității competiționale internaționale, pe ansamblu, pot fi apreciate ca bune și sunt concretizate în 4 titluri de campioni europeni, 2 titluri de vicecampioni și o medalie de bronz la rachetomodele, un loc VI pe echipe la campionatele mondiale de micromodele și medalii de aur, argint și bronz la concursurile țărilor socialiste distribuite astfel:

medalii aur - plan 10, realizat 36 medalii argint - plan 42, realizat 14 medalii bronz - plan 21, realizat 50 recorduri mondiale - plan 10, realizat 10 maeștri internațional - 5

La obținerea acestor rezultate și-au adus o contribuție însemnată conducerile asociațiilor și cluburilor care au sportivi în loturi, antrenori, comisiile centrale tehnice ale federației și în mod deosebit sportivii care au intrat în focul întrecerilor și care au făcut ca drapelul patriei să fie înălțat și să fluture la festivitățile de premiere.

Progresele obținute în performanțele modelismului românesc nu pot acoperi însă existența unor lipsuri, și pentru aceasta conducerea federației apreciază că este necesar să aducem unele schimbări în concepția unor antrenori, instructori, sportivi din loturi privind practicarea tuturor sporturilor din modelism, sau chiar toate clasele de la o singură ramură.

Oricâte eforturi va face sportivul respectiv, oricât de talentat va fi el, nu are timpul necesar și nici posibilitățile materiale. De aici concluzia că delimitarea la sportivii din loturi a unor ramuri și clase de concurs, specializarea, consacrarea acestora sunt deosebit de necesare. Trebuie să desfășurăm o muncă mai organizată în conducerea antrenamentului sportiv. Nu peste tot avem antrenori și instructori nominalizați, iar volumul antrenamentului este mic, în multe secții este limitat numai la câteva sute de ore anual și nu se au în vedere toți factorii antrenamentului sportiv: pregătirea psihologică, tactică, fizică etc.

De asemenea, trebuie stopată ușurința unor secții de a participa la unele competiții de peste hotare, fără poziție în calendar, fără îndeplinirea unor baremuri, fără organizare de cantonament, de pregătire și verificare a performanțelor sportive la plecare și fără o pregătire morală și ținută vestimentară corespunzătoare.

În anul 1984 s-a desfășurat o muncă susținută de propagandă în sprijinul dezvoltării și formării modelismului și am rezolvat o serie de cerințe ale muncii de pregătire a cadrelor.

Au fost ținute 5 conferințe cu diferite teme ale politicii partidului și statului cu participanții la finalele campionatului R.S.R. și la alte concursuri.

Revista „Modelism", editată de către C.C. al U.T.C., sub îngrujirea revistei „Știința și tehnica" - realizare de prestigiu a presei noastre tehnice și-a adus o contribuție meritorie, prin cele patru numere apărute, înfățișând probleme de conținut și unele cerințe arzătoare ale sportivilor și tehnicienilor. „Scînteia tineretului", ziarul „Sportul", radioul și televiziunea, unele organe de presă județene au prezentat viața sportivă modelistică variat și consistent; buletinul informativ al federației, apărut în patru numere, a ajutat organele din teritoriu în cunoașterea unor regulamente, rezultate din competiții, criterii de apreciere și orientări în procesul instructiv-educativ.

Conducerea Federației Române de Modelism consideră că rezultatele obținute în anul 1984 - an jubiliar - se datorează muncii neobosite și priceperii, atașamentului la politica statului nostru, mândria de cetățean român a sportivilor, antrenorilor, arbitrilor, activiștilor încadrați sau obștești, precum și ajutorului moral și material asigurat de organele cu atribuții: U.T.C., C.N.O.P., U.G.S.R. și M.E.I., de conducerea C.N.E.F.S., pentru care le aducem cele mai călduroase mulțumiri.

Mobilizați de marile hotărâri ale Congresului al XIII-lea al partidului, hotărâri care au la bază concepția științifică, revoluționară a tovarășului secretar general Nicolae Ceaușescu, în anul 1985, modeliștii români vor acționa cu elan patriotic, pricepere, cutezanță și dragoste de țară, mobilizați de două evenimente mari care vor avea loc în acest an: Congresul U.T.C. și Anul Internațional al Tineretului.

Dr. ing ȘTEFAN ISPAS președinte al Federației Române de Modelism

NEDREPTĂȚIȚI AI ISTORIEI AVIAȚIEI: ION PAULAT

ION PAULAT s-a născut în 1873, în satul Cioara, comuna Radu Vodă, jud. Brăila, ca fiu al unui mecanic. Urmează la început o școală comercială, însă înclinația lui puternică pentru tehnică îl determină să o părăsească și, în urma sfaturilor celor din jur, impresionați de calitățile deosebite ale acestuia, pleacă în Italia, la Savoia, pentru studii tehnice. După absolvirea cursurilor, lui Ion Paulat i se oferă o carieră ispititoare în străinătate, dar tânărul preferă să se întoarcă în țară pe jos, nemaivând bani de drum. Se întoarce la Galați unde intră mai întâi în atelierul mecanic al lui Gheorghe Fernic, apoi se îmbarcă pe diferite nave, ajungând în cele din urmă mecanic-șef pe vaporul S.M.R. „Turnu-Severin". În timpul călătoriilor sale află din presa străină de zborul epocal al lui Traian Vuia din 18 martie 1907. Faptul acesta provoacă în eforturile creatoare ale lui Paulat o nouă preocupare, o nouă pasiune: aviația. Metodic, sistematic, Ion Paulat își orientează în așa fel activitatea încât să poată construi un aparat de zburat ca al lui Vuia.

Intenția se întărește în 1908 când, aflându-se în portul Tanger, ia cunoștință de un tip nou de ambarcație, un hidroglișor. „Reflectând, mi-am zis: dacă ar avea aripi și-ar putea lua zborul imediat. M-am gândit de ce nu s-ar putea construi un hidroavion care să poată decola și ateriza pe apă și astfel, ideile se transformă în studii de proiect în vederea construirii unui hidroavion". Acest moment marchează începutul unei susținute activități experimentale pentru creația aparatului, timp de câțiva ani.

Să cerceteze cu atenție de chirurg mișcările aripilor și cozilor la păsările de mare cu o lungă perioadă de zbor, face disecții de studiu pe aripile acestora ca să poată stabili ce formă ar fi mai adecvată aripii de avion, pentru a obține o suprafață de suspensie favorabilă zborului la înălțimi și împotriva curenților puternici de aer. În timpul acestor asidue cercetări și studii de stabilire a profilului aripii, Ion Paulat construiește în 1908 un tunel aerodinamic. Ingenioasa ideea a tunelului aerodinamic, experimentele științifice întreprinse cu acest aparat îl ajută pe Paulat să stabilească profilul aripii asemănător cu aripa de gâscă, în forma de suprafață parabolică. Deosebit de important este faptul că acesta a fost rezultatul practic al primelor cercetări din lume făcute în tunel aerodinamic. În februarie 1911, Paulat își cladește hangarul și un atelier la Galați, pe locul Palatului de Justiție unde a început construcția aparatului. În mai 1911, fuzelajul și scheletele aripilor erau terminate, iar în august își mută hangarul din oraș pe câmpul Tecuciului, în spatele cimitirului ortodox.

Construirea primului hidroavion necesita fonduri mari. Ion Paulat face sacrificii materiale de care sunt capabili marii pasionați. Lucrările au început cu un capital de 2 000 de lei, reprezentând economiile făcute timp de 18 ani în serviciul S.M.R. Banii s-au epuizat repede, dar încăpățânându-se a-și valorifica concepțiile în țară, Paulat începe lupta cu greutăți materiale supraomenești. Pentru a-și procura banii necesari obținerii motorului, recurge la subscripții publice, dă serbări populare în care taxa era de 10 lei pentru elită și 1 leu pentru popor. Aflat în impas, Paulat s-a prezentat la directorul general al S.M.R. Pavel Popovici, pe care-l considera în manuscrisele sale un mare matematician, fizician, inventator, un savant căruia nu i-au fost recunoscute meritele și îi prezintă modelul aparatului, planurile și un tabel cu cheltuielile ce le-ar necesita comandarea pieselor. După ce a examinat cu minuțiozitate tot, Popovici, impresionat, acordă un concediu de 2 luni și se adresează Ministerului de Război și prințului Valentin Bibescu pentru banii necesari. După nenumărate intervenții i se aprobă suma de 5 000 de lei pe care nu o va primi însă niciodată, amânat fiind de Valentin Bibescu, după cum făcea și lui Vlaicu, spune autorul, prințul considerând că „viitorul aviației nu poate fi decât în străinătate". Intervențiile lui Aurel Vlaicu, care s-a oferit la rândul său să-i ajute, entuziasmat de realizările sale, rămân și ele fără rezultate. Cu un împrumut de la Fernic reușește să cumpere din Germania un singur motor, fiind astfel nevoit să renunțe pentru moment la construirea hidroavionului cu două motoare. La 6 noiembrie 1911, face o demonstrație în fața publicului din Galați cu hidroavionul său, scontând pe strângerea de fonduri pentru al doilea motor. Rezultatul a fost o dezamăgire cruntă: 300 de lei! Renunțând la terminarea hidroavionului din lipsă de fonduri, începe construcția unui monoplan în octombrie 1911, terminat la 6 iunie 1912, zi în care face și prima demonstrație de zbor, reușind să se ridice la înălțimea stâlpilor de telegraf. Dar după 200 m, din cauza motorului prost construit, aeroplanul cade, iar Paulat se alege cu o fractură a umărului.

Mobilizat în campania din 1912-1913, Ion Paulat se întoarce după câteva luni la Galați și primul drum îl face la hangar. Aici aștepta o surpriză zguduitoare. Citez: „Am rămas uimit de ce am văzut: aripile și corpul, pânzele tăiate în bucăți mici și lăsate pe loc. Lonjeroanele de asemenea tăiate. Dacă erau furate nu mă mâhnesc atâta, dar a strica și a lăsa pe loc este un fapt bestial, dușmănos, o trădare a științei naționale.

Toate cele ce am suferit înainte nu mi-au înfrânt voința și curajul, dar acest fapt m-a întristat atât de mult și mi-a luat orice speranță, încât m-am hotărât de a nu merge mai departe în a depune muncă, bani și chiar viața pentru un ideal de care m-am legat cu toată dragostea, fără interes material, dar care nu a fost înțeles".

Câteva luni mai târziu, aflându-se cu vaporul „Turnu-Severin" la Rotterdam, a fost vizitat de o comisie de specialiști germani, convinși că după decepțiile suferite în țară acesta va fi dispus să-și vândă invențiile. Comandorul Negulescu a fost martor al răspunsului primit: „Nu am nimic de vânzare pentru străini" - răspuns semnificativ pentru caracterul integru și patriotismul sincer al lui Ion Paulat. De fapt, în anul 1944, în Ziarul Științelor din 18 aprilie, Aurel Negulescu (Moș Delamare), într-un articol intitulat „Din începuturile aviației la noi - monoplanul Paulat", scrie despre greutățile întâmpinate de acesta, despre „încăpățânarea de a-și valorifica invențiile în țară", despre „nenorocosul constructor al cărui aparat, dacă nu a putut zbura din cauza motorului și a sărăciei, ideile lui zboară azi aplicate de succesorii care le-au găsit excelente".

Despre realizările sale tehnice au vorbit la timp și revistele de specialitate străine, ca „Flug-Sport", Frankfurt, nr. 6/1911, sau cartea apărută la Paris „Le Hydroseroplan Paulat", care aducea elogii aparatului său, în special bărcii, sistemul Paulat stând la baza unora dintre cele mai reușite tipuri de hidroavion.

Bun prieten și mare admirator al lui Vlaicu, revoltat că acesta era aproape uitat, a întemeiat în 1933 „Asociația Aeronautică Română Aurel Vlaicu", al cărei președinte a fost, având cartea de membru nr. 1. Tot prin străduința lui s-a ridicat în comuna natală a lui Aurel Vlaicu, Binținți, un monument.

Ion Paulat a muncit până în ziua morții. În ultimii ani a fost referent tehnic la Uzinele Steagul Roșu din Brașov. Aici a fost găsit de Ministerul Transporturilor.