PILOT AUTOMAT DE SIGURANȚĂ PENTRU AEROMODELE

În timpul zborului, un avion radiocomandat riscă întotdeauna o pană în emițător sau în receptor și pilotul pierde astfel controlul aparatului. Cu puțină șansă, o aterizare forțată are loc aproape de pilot, dar se întâmplă adeseori ca un aparat să rămână în zbor și înaripatul se pierde la orizont.

Circuitul descris aici este conceput pentru evitarea acestui gen de neplăceri și, în plus, permite diminuarea coliziunii cu solul, menținând un picaj slab. Circuitul reacționează la micșorarea semnalului de ieșire al receptorului. Când legătura radio este corectă, poziția servomecanismelor este determinată prin comenzile primite: un impuls de 1,5 ms corespunde poziției neutre, impulsurile de 1 și 2 ms pozițiilor extreme respective (conform tipului de servomecanism).

Când trenul de impulsuri nu mai ajunge, trei multivibratoare intră în funcțiune și pun servomecanismele într-o poziție predeterminată. La intrările K₁, K₂ și K₃ sunt legate ieșirile decodorului corespunzând profundorului, direcției și comenzii de gaz și ieșirile K₄, K₅ și K₆ la servomecanismele respective. Când impulsurile de comandă sunt întrerupte, multiplexorul înlocuiește decodorul prin multivibratoare.

Poziția servomecanismelor depinde atunci de potențiometrele P₁, P₂ și P₃. Un întrerupător cu mercur (I) este montat pe P₃. El trebuie să fie plasat de așa manieră încât să se închidă când panta de coborâre devine mai mare de 10° și comută astfel un rezistor Rx a cărei valoare (10-200 kΩ) este calculată pentru a restabili poziția avionului. Tensiunea de alimentare a montajului este de 5 V (o baterie de 4,5 V): plusul sursei se aplică terminalelor 14 (IC₁, IC₂) și 16 (IC₃), iar minusul terminalelor 7 (IC₁, IC₂) și 8 (IC₃). Dacă multiplexorul cu 4 canale este de tip C-MOS (de exemplu 74 C 157, CD 4052 AE etc.), tensiunea de alimentare este cuprinsă între 5-15 V.

Ilie Chiroiu

ALIMENTAREA RECEPTORULUI DE LA ACUMULATORUL DE PROPULSIE

Unul din inconvenientele navomodelelor (și altor tipuri de micromodele) este necesitatea de a dispune de două acumulatoare: primul destinat receptorului și servomecanismelor, al doilea servind la alimentarea motorului de propulsie. Circuitul propus, redus la un singur acumulator cu capacitate dublă, permite alimentarea receptorului și servomecanismelor din acumulatorul motorului.

Circuitul se compune din două subansambluri: un regulator de sarcină (stabilizator) furnizează o tensiune nominală de 4,8 V, necesară receptorului, și un comparator care comandă decuplarea unui releu atunci când tensiunea furnizată de acumulatorul motorului coboară sub o valoare prestabilită. Fiecare subansamblu poate funcționa independent, nefiind necesară realizarea ambelor.

Stabilizatorul

Tensiunea nominală furnizată de acumulator este de 6 V, cea în mod normal cerută de receptor de 4,8 V: ca urmare, regulatorul trebuie să lucreze la o diferență de tensiune de numai 1,2 V. Dioda Zener D₂, comandată de sursa de curent T₃, fixează la 2,7 V nivelul de tensiune la baza lui T₁ și la intrarea inversoare a comparatorului IC₁. Prin prezența diodelor D₁ și D₂, sursa de curent are o tensiune de polarizare fixă de 1,4 V. Potențiometrul P₂ fiind poziționat în așa fel ca să echilibreze tensiunea de bază (2,7 V), tranzistoarele T₃, T₄, T₁ și T₂ sunt în conducție. Tranzistorul T₁ trebuie să aibă un câștig static în curent (hFE) de circa 40, cel mult 100. Dacă tensiunea de alimentare a receptorului tinde să depășească 4,8 V, tensiunea din baza lui T₁ crește, și acest tranzistor drenează un curent mai mare. Tensiunea emitorului lui T₁ crește, în consecință, și tranzistorul se blochează, antrenând în continuare blocarea lui T₁ și T₂. Îndată ce tensiunea de alimentare a receptorului revine la 4,8 V, potențialul de la baza lui T₁ scade, T₁, T₁ și T₂ reintră în conducție.

Tranzistorul BD240 poate asigura trecerea unui curent maxim de 1 A către receptor și servomecanism (cu radiator). Având în vedere căderea mică de tensiune de pe regulator, nu se poate dota montajul cu un limitator de curent. Oricum ar fi, el intervine ca un tampon, drenând un curent relativ mare în timpul manevrelor; un limitator de curent ar putea provoca scăderea bruscă a tensiunii de alimentare.

Comparatorul

Repetăm: dioda Zener D₂ menține la 2,7 V tensiunea U-, aplicată la intrarea inversoare a lui IC₁. Nivelul de tensiune U+, prezent pe intrarea neinversoare a comparatorului, este determinat de divizorul de tensiune constituit din P₁/R₁₃/R₁₄, P₁ permitând reglajul fin al acestei tensiuni. Atâta timp cât tensiunea furnizată de acumulator se menține în jur de 6 V, U- este inferioară lui U+, la ieșirea comparatorului (terminalul 6 de la IC₁) se găsește o tensiune ridicată. Tranzistorul T₆ fiind în conducție, curentul său de colector produce atragerea releului RL₁. Dacă tensiunea acumulatorului scade sub 5,5 V, de exemplu, U- depășește U+ și tensiunea de ieșire U-ieș coboară la un potențial apropiat celui al masei. T₆ nemaipriming tensiune de bază, nu mai conduce, releul decuplează.

Contactele releului pot servi fie la acționarea motorului (sau la punerea la jumătate sau mai puțin a puterii), fie la acționarea unei alarme. O apăsare pe butonul de rearmare B permite relansarea motorului. Prezența lui C₄ asigură trecerea tensiunii către motor cu ocazia punerii sub tensiune (U+ este egală cu U baterie un timp foarte scurt).

Când motorul este tăiat (întrerupt), în urma trecerii sub o valoare predeterminată a tensiunii furnizate de acumulator, are loc o creștere a nivelului tensiunii (în urma reducerii sarcinii). Adăugarea rezistoarelor R₁₀ și R₁₁, care în funcție de valorile lor diferite au de asemenea histerezisuri diverse, evită în funcționare o nouă schimbare a stării comparatorului.

Ilie Chiroiu

TESTER PENTRU SERVOMECANISME

Înainte de a lansa modelul în concurs, este foarte util să verificăm starea servomecanismelor, fără a porni emițătorul. Acest lucru este posibil prin realizarea montajului a cărei schemă v-o prezentăm. Este un oscilator realizat cu circuitul integrat CDB 4121. Cu ajutorul testerului poate fi testat un singur servomecanism ce este cuplat cu ajutorul unui conector. Alimentarea se face prin intermediul acumulatoarelor stației sau cu o sursă proprie de 4,8 V. Iată lista componentelor:

C.I.-CDB 4121 - 1 buc. BC 108 sau 109 - 1 buc. Potențiometru 1kΩ liniar - 1 buc. R₁-₂ - 10 kΩ - 2 buc. C₁-₂ - 10μF - 2 buc. C₃ - 150 nF, 6 V - 1 buc.

Montajul se pune într-o carcasă din plexiglas sau ABS, pe fața cu butonul de acționare, montându-se scala graduată de la 1 ms la 2,2 ms. Gabaritul final al testerului este 60x40x30 mm.

Dorel Cilțea