MODELISMUL FEROVIAR

Ajungind în blocul b₂, prin depășirea liniei s₁, primul model comanda scoaterea blocului b₂ de sub curent (semnalul S₁ trece în poziția „OPREȘTE") și în același timp alimentarea blocului b₃ (semnalul S₂ indică „LIBER"). Dacă după blocul b₂ urmează o gară cu mai multe linii, este firesc ca modelul al doilea să poată intra nestingherit pe o linie secundară și pentru aceasta are nevoie de semnalul de intrare S₂ în poziția „LIBER". Aceasta se realizează prin comanda manuală a semnalului S₂ efectuată de la pupitrul 8211.

ADUCEREA AUTOMATĂ ÎN POZIȚIA „OPREȘTE" A UNUI SEMAFOR

În fig. 15 semaforul S controlează intrarea în sectorul de bloc b₂. Pentru așezarea sa în poziția „LIBER" se activează - de la pupitrul de comandă 8211 - electromagnetul 2 al semaforului care odată cu ridicarea brațului acestuia efectuează închiderea circuitului 3-4; un model sosind din b₁ trece mai departe în blocul b₂.

Ajungind în blocul b₂ modelul trimite un impuls electromagnetului 1 al semaforului S prin linia de comandă s₁, ceea ce are ca rezultat coborârea brațului și întreruperea circuitului 3-4, deci scoaterea blocului b₁ de sub curent. În acest fel un alt model venind din b₁ nu poate intra în b₂, cu alte cuvinte, este evitată posibilitatea ajungerii din urmă a unei garnituri lungi de modele care se mai află încă în blocul b₂. În legătură cu aceasta reamintim cele spuse în articolul nostru din MODELISM nr. 2/1985, și anume că este necesar ca între 2 modele motoare să existe cel puțin un sector de bloc neocupat.

COMANDA BARIERELOR PRIN RELEUL 8410

Cu ajutorul releului de comandă 8410 se poate realiza și comanda barierelor Br (fig. 16). Poziția de pornire în interpretarea schemei este aceea considerând barierele deschise prin întreruperea alimentării lor cu curent (deplasând manual comutatorul roșu al releului de comandă 8410 spre electromagnetul 1 se deschide circuitul electric între bornele B₁ și B₂ ce alimentează barierele Br).

La trecerea modelului motor peste linia de comandă s₁ circuitul electric B₁-B₂ rămâne întrerupt; ca urmare barierele rămân în poziția „normal-deschis". Când modelul trece peste linia de comandă s₂, electromagnetul 2 stabilește legătura între bornele B₁ și B₂, iar barierele coboară. Până la trecerea modelului peste linia de comandă s₃ barierele rămân în această poziție. Impulsul transmis prin depășirea liniei s₃ acționează asupra electromagnetului 1 al releului 8410 și deci se întrerupe contactul stabilit între B₁ și B₂; ca urmare încetează alimentarea barierelor cu curent și acestea se ridică.

COMUTATORUL TEMPORIZAT (fig. 17, producător VEB Berliner TT Bahnen, art. nr. 8420) face posibilă întreruperea temporară a alimentării circuitului cu curent. Timpul cât durează această întrerupere poate fi reglat prin rotirea într-un sens sau altul a butonului cu care este înzestrat comutatorul.

OPRIREA TEMPORARĂ A MODELULUI PRIN COMUTATORUL TEMPORIZAT 8420

Schema de legătură în acest caz este aceea din fig. 18. Sosind din blocul de linie b₁, modelul se oprește în fața blocului b₂ datorită consumului de curent pe înfășurarea din interiorul comutatorului. După o perioadă de timp, o lamelă metalică (ce se dilatează datorită încălzirii) restabilește alimentarea corespunzătoare a blocului de linie b₂ și modelul trece mai departe.

COMANDA AUTOMATIZATĂ A OPRIRII TEMPORARE ȘI PORNIRII MODELELOR FOLOSIND COMUTATORUL 8420 ȘI RELEUL 8410

În schema din fig. 19 prevăzută cu un comutator temporizat 8420 și un releu de comandă 8410 electromagnetul 1 al releului de comandă este activat în momentul în care modelul trece pe linia de comandă s₁. În această situație este stabilit circuitul electric între bornele A₁ și A₂ ale releului de comandă și ca urmare lamela metalică din interiorul comutatorului temporizat începe să se încălzească datorită curentului furnizat de sursa FZ 1. În tot acest timp circuitul B₁-B₂ din interiorul releului de comandă este deschis și în consecință blocul de linie b₂ rămâne nealimentat, modelul oprindususe în fața acestuia. După trecerea unei anumite perioade de timp, ce poate fi reglată, au loc în interiorul comutatorului temporizat deconectarea legăturii cu borna A₁ a releului de comandă și stabilirea contactului cu borna A₂. Electromagnetul 2 al releului determină realizarea legăturii între bornele B₁ și B₂ ale releului, situație în care blocul b₂ primește curent și modelul pornește. Trecând peste linia de comandă s₂ a blocului b₂, modelul transmite un impuls electromagnetului 1 al releului care întrerupe legătura între B₁ și B₂ și implicit alimentarea blocului b₂. Din acest motiv un model ce ar veni din urmă se oprește și el în fața blocului b₂. Se realizează în acest fel situația în care un model comandă de la distanță oprirea temporară a celui ce îl urmează așa încât în permanență să existe cel puțin un bloc de linie neocupat între ele.

UTILIZAREA LINIEI CONDUCTOARE ÎN SENS UNIC 6630

În cele arătate până acum am văzut că indicația unui semnal luminos sau semafor este în strânsă legătură cu introducerea sau scoaterea din circuitul electric a blocului de cale supravegheat de semnal, respectiv semafor. Un model sosind în fața unui semnal luminos (semafor) ce indică „OPREȘTE" nu poate intra în blocul lipsit astfel de curent (fig. 12... 15).

Cum rezolvăm însă situația unui model ce vine din sens contrar celui pentru care este valabilă interdicția de depășire a semnalului luminos (semaforului)? Blocul de linie aferent, nefiind alimentat, nu poate fi depășit nici în acest caz.

Rezolvarea constă în introducerea unui tronson de cale linia conductoare în sens unic 6630 (fig. 20). Acest tronson este dotat cu o diodă care permite circulația curentului numai într-un sens (fig. 21). Arătăm în tabelul nr. 1 că în lipsa unei linii 6630 comercializate, se poate adapta o diodă 1N4007 sau F407, unei linii de întrerupere 6610. Sensul de mers al unui model în funcție de polaritatea șinelor (după NEM) este arătat în fig. 22. Se observă că în cazul unui model venind din blocul b₁ (fig. 20) deplasarea este permisă spre b₂, dar odată intrat în acest bloc el nu se mai poate întoarce prin inversarea polarității șinelor. Modelul se conformează astfel indicației de oprire a semnalului luminos (semaforului); el poate numai să-l depășească pe acesta înaintând spre blocul b₃.

Făcând o recapitulare a celor expuse, considerăm că este util să dăm un exemplu de utilizare combinată a echipamentului de comandă și control prezentat, lăsând cititorului plăcerea de a analiza funcționarea schemei din fig. 23. Succes!

Bibliografie: Documentația VEB PIKO Sonneberg Documentația VEB Berliner TT Bahnen Reviste: Der Modelleisenbahner nr. 7/1974, p. 212, Modellbahn Praxis nr. 8/1969, p. 7; 14, 9/1970, p. 4.

FIȘĂ PENTRU BUJIE

Un accesoriu absolut necesar „pornirii" motoarelor termice cu bujie incandescență, care echipează curent aero, auto și navomodelele, este fișa care alimentează această bujie cu curent electric, la o tensiune bine stabilită (1,5-2 V), după pornirea motorului bujia rămânând caldă în urma exploziilor care au loc în cilindrul motorului.

Fișa realizată după desenul alăturat prezintă o construcție sigură și robustă care va aduce satisfacții depline. Vă recomand să utilizați pentru realizarea reperelor 1 și 2 SILON (sau un material asemănător - POLIAMIDĂ, TEXTOLIT), care să asigure izolarea electrică a celorlalte piese și în același timp să prezinte și o bună rezistență la căldură, știut fiind faptul că în timpul funcționării motoarele pot ajunge la o temperatură de aproximativ 90°C. Arcul 7 se va realiza din sârmă de oțel de 0,8 mm, iar celelalte piese 3, 4, 5, 6 din alamă sau oțel. Pentru un aspect cât mai plăcut acestea se pot croma chiar în final.

Modul de utilizare este următorul: în momentul în care dorim să pornim motorul, vom conecta fișa cu bujia, piesa 5 ajungând pe electrodul central al acesteia, iar prin presarea arcului 7 piesa 3 va ajunge și ea să facă contact cu corpul bujiei, deschizând astfel circuitul; filamentul ei (care este de fapt o rezistență cu valoarea aproximativă de 3 Ω) se va încălzi și înroși, ducând astfel la aprinderea amestecului carburant, comprimat de mișcarea spre punctul mort superior al pistonului.

FANEL FAUR, maestru al sportului