EMBLEMELE AVIOANELOR ROMÂNEȘTI ÎNTRE ANII 1916-1921

Publicam în numărul 1/1986 al acestei reviste primul studiu privind emblemele avioanelor românești în perioada primului război mondial până în anul 1921, studiu ce s-a bucurat de aprecierile cititorilor și specialiștilor.

Continuând cercetarea acestei probleme la Biblioteca Academiei R.S.R, la Muzeul Militar Central, studiind numeroase documente de familie și albume de fotografii din colecții particulare, am descoperit noi embleme pe care le prezentăm cititorilor revistei, iubitorilor istoriei aviației românești.

Grupul I aeronautic Bacău

Escadrila de vânătoare Nieuport 1, care în vara anului 1917 își avea aerodromul la Onești, avea în dotare 7 aparate. Unul dintre ele, un Nieuport 17, avea desenat tricolorul la mijlocul fuzelajului sub forma de unghi obtuz. Pe acest aparat a luptat plutonierul aviator Nicolae Mănescu (brevet militar de pilot nr. 109 bis din 12 XII.1916), executând în anul 1917 numeroase misiuni de supraveghere și recunoaștere în liniile inamice, susținând mai multe lupte aeriene. Astfel, în ziua de 6 august 1917, în timp ce se afla într-o misiune de patrulare pe frontul Armatei a II-a române, degajează un Farman 40 (din escadrila F.2), silind adversarul să fugă în liniile sale, în 7 august a susținut două lupte aeriene, salvând un avion amic de recunoaștere" se arată în Raportul ministrului de război nr. 28646 din 24.11.1919, prin care plutonierul aviator Nicolae Mănescu era decorat cu medalia "Bărbație și credință cu spade" clasa a II-a.

Avionul de recunoaștere și bombardament ușor F. 40, numit "Fils du vent" (Fiul vântului), din Escadrila F.2 avea ca emblemă un cerc roșu pe botul carlingii. Pilotul acestui avion, locotenentul Vasile Alexandreanu (brevet militar de pilot nr. 28 din 10.VII.1914), a îndeplinit în primăvara și vara anului 1917 misiuni de recunoaștere, reglaje de tir, misiuni de fotografiere și bombardamente în liniile inamice. În ziua de 8 iulie 1917, decolează la ora 8.05 de pe aerodromul de la Gîrboványul într-o misiune de reglare a tirului bateriei a 5-a de 105 mm lung de la Pralea. Cităm din carnetul de zbor al locotenentului Constantin Gonta observatorul său: "La 9.15 două aparate inamice de luptă tip Brandenburg și-au făcut apariția pe front în sectorul în care zburau aparatele Farman. Unul din ele a atacat avionul pilotat de plutonierul Bucur Stan, observator capitan (de marină) Maicănescu, în ajutorul căruia m-am îndreptat imediat, fapt ce a silit aparatul inamic să părăsească lupta, îndreptându-se în liniile sale. După un minut, al doilea aparat inamic se îndreaptă direct spre avionul nostru, cu care începe lupta, care a durat 3-4 minute, în care timp am avut posibilitatea să trag tot timpul cu mitraliera la 40-50 m, degajându-ne de atacul lui și silind-ul să se îndrepte spre liniile inamice, urmărit tot timpul de focul mitralierei noastre. L-am urmărit astfel până ce am ajuns deasupra tranșeelor, când l-am văzut picând și dispărând între Cîmpuluguri și Rotilești".

"Ciomagul" (La Trique) era emblema unui avion F.40 din Escadrila F.6. Pe acest avion au zburat o perioadă de timp pilotul francez De Fraguier și plutonierul pilot Dumitru Naidinescu. La 22 aprilie 1917, în timp ce executa o recunoaștere, plutonierul Naidinescu a fost atacat de două avioane inamice. Manevrând cu măiestrie, a dat posibilitate observatorului să deschidă focul, alungându-le. Prin Înaltul Decret nr. 516 din 3 iunie 1917, plutonierul Naidinescu a fost decorat cu medalia "Virtutea militară de război" clasa a II-a.

În ziua de 30 aprilie 1917, echipajul format din pilotul D. Naidinescu, locotenent observator Radu Cutarida a executat o misiune de recunoaștere pe Valea Oituzului până la Covasna, unde a descoperit 20 de hangare noi. Artileria antiaeriană inamică a deschis focul, o ploaie de schije au lovit avionul, rănind-ul pe lt. Cutarida. Cu toate că pierduse mult sânge, viteazul observator a fotografiat aerodromul inamic, care a fost bombardat în zilele următoare de aviatori români din escadrilele F.2 și F.6.

"Mache" era numele unui avion tip Sopwith Strutter 1½ ce făcea parte din Grupul I aeronautic. Aparatul a fost pilotat și îngrijit de sublocotenentul aviator Petre Bucovineanu (Mache) și plutonierul mecanic Anton Iosifescu, eroul care în noaptea de 25 iunie 1917 a condus o echipă de mecanici, demontând motorul unui avion inamic căzut între linii, și care prezenta noutăți tehnice de excepție. Desenul și numele avionului se aflau pe capota motorului.

Grupul II aeronautic Tecuci

"Iepurașii care boxează" constituia emblema avionului Nieuport 17 pilotat de căpitanul aviator Haralambie Giossanu, comandantul Escadrilei F.4. Comandantul Giossanu a învățat singur să zboare pe avionul de vânătoare, asigurând protecția echipajelor sale când plecau în misiuni de luptă.

În ziua de 27 iulie 1917 a însoțit într-o misiune de bombardament următoarele echipaje: sergent pilot Theodor Iliescu, locotenent observator Petre Crăciunescu, sublt. pilot Vasile Niculescu, lt. observator Jean Chirițescu. Cele două echipaje au lansat în liniile inamice 16 bombe (160 kg).

Escadrila F4 a executat misiuni de luptă și pentru Corpul 8 armata rus. În iulie 1917 escadrila a fost atașată Corpului 8 armată rus. Generalul aliat Elceanilov a arătat într-un document că atacul întreprins la aripa stângă a Armatei a II-a române a reușit numai datorită știrilor extrem de precise primite de la aviatori români" (din F.4).

"Frunza de viță de vie" era emblema avionului F.40 pilotat de sergentul pilot Theodor Iliescu (brevet militar de pilot nr. 94 din 6.VII. 1916). În bătălia de la Mărășești, avionul a îndeplinit numeroase misiuni de luptă. Astfel, în zilele de 25, 26, 27, 28 și 29 iulie 1917, pilotul Iliescu a executat bombardamente în liniile dușmane, având ca observatori pe locotenentul Jean Chirițescu și pe sublocotenenii Traian Burduloiu și Petre Crăciunescu.

În ziua de 15 august, echipajul sergent Iliescu, pilot, sublt. Traian Burduloiu, observator, în timp ce supraveghea frontul, este atacat de două avioane inamice. Primite cu un foc precis, avioanele inamice au părăsit lupta.

"Pantera" era emblema avionului Nieuport 17 pilotat de sergentul (adjutant) James Texier din escadrila de vânătoare româno-franceză Nieuport 3. Pilotul aliat a participat cu acest avion la numeroase misiuni, luptând deseori cu avioanele inamice. În ziua de 15 august 1917 "Pantera" decolează la ora 19.30 într-o misiune de patrulare. Pilotul Texier întâlnește un avion german în liniile noastre, coboară în picaj asupra lui și cerul bubuie de rafalele mitralierelor. Grav rănit în abdomen, Texier reușește să aterizeze, salvând avionul. Moare a doua zi la spitalul militar din Tigănești datorită unei hemoragii interne. Acest erou care și-a dat viața pe câmpul de onoare pentru libertatea poporului român avea la activ două victorii aeriene omologate (pe 10. XII.1916 și pe 10.II.1917). A fost decorat cu Medalia militară acordată de guvernul francez, iar statul român i-a acordat post-mortem "Virtutea militară" clasa I.

O cocardă tricoloră având scris la mijloc "N.11" a reprezentat emblema unui avion de vânătoare Nieuport 24 cu care fusese dotată Escadrila Nieuport 11 în anul 1919. Nu știm cine a zburat pe acest aparat.

Grupul III aeronautic Galați

Escadrila de recunoaștere și bombardament ușor F.5, care în vara anului 1917 își avea aerodromul la Slobozia, dispunea de un avion F.40 ce avea desenat pe botul carlingii chipul lui Mihai Viteazul lângă un tun. Cu acest avion a zburat sublocotenentul aviator Ion (Iancu) Dumitrescu, un desăvârșit pilot în acrobația aeriană. În noaptea de 21 spre 22 septembrie 1917, temerarul pilot a executat misiune specială la 50 km înapoia liniilor inamice pentru depunerea unui ofițer al serviciului de informații român. Prin I.D. nr. 203 din 7.II.1918, sublt. Dumitrescu a fost decorat cu medalia "Bărbație și credință cu spade" clasa a II-a. A făcut echipaj de multe ori cu sublt. observator Ioanid Ralea Ion, unul dintre cei mai buni observatori ai aviației noastre din primul război mondial.

Un avion Caudron G.4, bimotor, din Escadrila C.12 de recunoaștere îndepărtată și bombardament, aflată la dispoziția Marelui Cartier General Român, avea ca emblemă pe cele două capote ale motoarelor doi cocoși ce stăteau față în față. Pe acest avion a zburat locotenentul francez Bonneton din Misiunea aeronautică franceză.

"Cocoșul încălțat cu cizme rupte" reprezenta emblema unui bombardier Breguet 14. Nu știm cine a zburat pe acest aparat.

Avionul căpitanului Petre I. Vasilescu, un Nieuport 11, avea ca emblemă o pisicuță desenată la mijlocul fuzelajului avionului. Cu acest aparat căpitanul Vasilescu, șef de piloți la Centrul de instrucție al aviației, a efectuat un raid între 28 aprilie și 17 mai 1921 în lungime de 1940 km pe traseul Tecuci-Varșovia-Tecuci. A străbătut această distanță în 18 ore și 5 minute, zborul acesta constituind o mare performanță pentru acel timp.

"Asul de pică" era emblema unui avion de vânătoare Nieuport 17. Nu știm din ce escadrilă făcea parte.

Mulțumirile mele tovarășului profesor Neculai Moghior și cercetătorului Cornel Scafes care mi-au pus la dispoziție fotografii inedite.

Desenele și textul: VALERIU AVRAM