DESTINE DE FIER

12 octombrie 1926, Monthlèry (Franța). Ne putem închipui scena: un bolid argintiu, strălucitor, rade pista betonată cu aproape 200 km/h. O explozie, urletul de moarte al motorului și mica jucărie rostogolită pe pista. Silueta mototolită, scoasă cu greu din sfărâmături: Marius Breton, inginerul șef al secției Punere la punct a firmei Panhard-Levasseur. Tipul mașini Panhard Levasseur 20 CV, supranumită Lama de ras. Sfârșit de carieră...

Cursa începuse cu 2 ani în urmă, în 1924, când un pilot amator, Ortmans, pilotând o mașină de serie la un miting, la Boulogne-sur-Mer, obținuse niște timpi încurajatori. Mai erau și noua pistă din Monthléry și concurența marilor firme franceze Renault și Voisin. În lupta pentru recorduri, firma „Panhard Levassour" a aliniat 4 modele: 2 de serie, având numai caroseria modificată (20 CV Sport în 1925 și 35 CV Sport în 1926), și 2 construite special pentru vânătoarea de recorduri (20 CV și 10 CV Sport în 1926, supranumite Lama de ras din cauza formei și culorii lor argintii).

În tabelul nostru sunt date principalele caracteristici tehnice ale celor 4 Panhard de record. Primele 2 au fost cele norocoase. Erau niște false bilocuri, postul de pilotaj fiind decalat dreapta, iar cel stâng acoperit. Primul model, 20 CV Sport, avea caroseria din lemn de acaju, placată cu folie de cupru. Pilotate de Breton în 1925, 20 CV realizează o medie orară de 168,200 km/h. Tot în 1925 și tot pe o 20 CV pilotul Ortmans realizează o medie de 185,773 km/h. În 1926 este creat modelul 35 CV, cu un motor de 8 cilindri în linie și caroseria din tablă de aluminiu. Pilotată de Ortmans, „PAN PAN 35" scoate o medie de 193,507 km/h, iar la proba de 100 km depășește 200 km/h.

A urmat construcția celor 2 Panhard de record. Caroseriile lor au fost studiate aerodinamic (s-a mers până la a le construi pe măsura viitorului pilot, Breton); au fost realizate din benzi de metal ușor, îmbrăcând o formă asemănătoare fuzelajului unui avion. În fața postului de pilotaj, în prelungirea caroseriei, se ridica un mic scut, ce masca fața pilotului, lipsându-l astfel de vizibilitate. Încă un sacrificiu făcut formei.

Una din curiositățile celor 2 modele era volanul mare, fără ax, care înconjura corpul pilotului. Volanul era dublat de un sector dintat care transmitea mișcarea la direcție printr-un pinion.

CARACTERISTICI 20CV SPORT 35 CV SPORT LAMA DE RAS 10CV SPORT 1925 1926 1926-20 CV 1926 NUMĂR CILINDRI 4 8 4 4 ALEZAJ CURSA 100x140 85x140mm 112x140mm 55x107mm CILINDREE 4840cc 7938cc 5516cc 1487cc VITEZA MAXIMĂ 195km 230km/h 230/240km/h 200km/h ECARTAMENT 147,5 147,5cm 147,5cm 120cm

La modelul 20 CV, „Lama de ras", volanul era înclinat în față, în timp ce la 10 CV era înclinat spre înapoi. Schimbătorul de viteze și frâna de mână erau plasate central, înaintea pedalelor. Șasiul era format din 2 lonjeroane care se uneau în partea dinapoi, urmând linia caroseriei. Suspensia din față era ascunsă sub lonjeroane. Sistemul de eșapare era format din 2 grupe de câte 4 conducte care se uneau la ieșirea din capotă într-o singură galerie de evacuare plasată sub lonjeronul stâng.

La modelul 10 CV denumit și 1500 după cilindree, s-a adaptat o rezemătoare de cap reglabilă; ea trebuia scoasă ca pilotul să se poată instala în mașină. Nu se cunoaște cu precizie sistemul de frânare. Planul pe care îl prezentăm este al ultimei mașini de record 10 CV Lama de ras.

Pe pista de la Monthlèry pilotând o 20 CV, Breton reușise la 2 octombrie 1926 să depășească 220 km/h la toate probele (5 km, 5 mile, 10 km, un tur de pistă). 10 zile mai târziu avea să aibă loc accidentul mortal. Modelul 10 CV a fost prezentat la salonul automobilului din 1926, apoi a fost încercat pe pista de la Monthléry. Explozia unui cauciuc oprește o tentativă oficială de record. Când pe pista de la Brookland (Anglia) se repetă exploziile de cauciuc, conducerea uzinei ordonă întreruperea încercărilor. Sfârșit de carieră...

ADRIAN TUSINȘCHI

Programul „CAD" este conceput în BASIC, fiind la îndemâna oricărui utilizator cu cunoștințe minime de programare. Acest program structurat conține două părți distincte: cea de definire a corpului de studiat și cea de vizualizare a acestuia în diverse poziții și diverse moduri de proiecție. Este la îndemâna utilizatorului din orice domeniu folosirea acestui program specializat de vizualizare a corpurilor geometrice complexe; de asemenea specialiștii în inginerie, proiectare, construcții, arhitectură, design etc. vor găsi un ajutor prețios în folosirea lui.

Octavian Pleter

Timpul de încărcare este de 4 min. 35 s, după care apare cursorul READY în stânga ecranului. În acest moment apare în dreapta ecranului centrul punctelor deja definite; cursorul va indica valoarea...

Ne găsim în prima parte a programului, cea de definire a figurii în spațiu, când nu sunt cunoscute opțiunile pentru această parte de program, testăm H, ceea ce corespunde comenzii HELP pentru această secțiune de program. Ca urmare a acestei comenzi vom avea afișată pe display prima parte a listei de comenzi pentru definirea figurii.

Q PLOT poziționează un punct în punctul de coordonate X, Y, Z

W DRAW trasează o linie din ultimul punct definit până în punctul de coordonate X, Y, Z

F FIGURE - într-un plan definit de fixarea uneia din coordonate X, Y sau Z și definirea în acel plan a unei succesiuni de valori X, Y pentru definirea suprafeței.

C CIRCLE pentru definirea unui cerc avem nevoie de planul de definire pentru care fixăm o coordonată X, Y sau Z centrul cercului în acel plan care îl definim prin celelalte două coordonate, raza cercului și numărul de vârfuri ale poligonului cu care aproximăm conturul cercului (acest număr trebuie să fie cât mai mic, dar cu menținerea formei de cerc, de preferat 7-11 puncte, în funcție de complexitatea imaginii), de asemenea pentru definirea cercului mai este necesar unghiul între primul punct origine și ordonata planului de definire a cercului.

P PRISM pentru definire avem nevoie de 5 perechi de puncte X1, Y1, Z1 și X2, Y2, Z2 ce definesc diagonala a două puncte opuse a unei prisme paralelipiped dreptunghice.

CONE de la ultima suprafață definită trasăm un con până în punctul de coordonate X, Y, Z.

E ELEVATION este comanda de translatare în spațiu a ultimei suprafețe definite amplificând cu un coeficient suprunitar sau subunitar și rotită cu un unghi în planul respectiv.

Tastând din nou comanda HELP, obținem pe display a 2-a pagină a listei de comenzi.

O obținem ștergerea din memorie a ultimului punct, suprafață sau corp definit; SAVE reprezintă salvarea pe casetă a fișierului de definiție a corpului în ultima lui formă, salvarea se efectuează conectând casetfonul la mufa de înregistrare și punându-l în stare de înregistrare.

L LOAD cu această comandă se încarcă un fișier salvat anterior de pe casetă putând trece direct la etapa de reprezentare în spațiu.

LIST este comanda de afișare a listei coordonatelor ce definesc suprafața.

SYMBOL este comanda de închidere a fișierului de definire a suprafeței, după această comandă se trece în partea a 2-a a programului, cea de reprezentare în spațiu.

După închiderea fișierului vom aștepta cursorul READY CENTRAL între 5 și 15 minute, în funcție de complexitatea figurii.

Și în această parte a programului, ca și în cea precedentă, în cazul când nu cunoaștem comenzile de bază, putem apela comanda HELP, care ne va afișa pe display lista de comenzi posibile în această parte a programului.

V VIEW este comanda pentru perspectiva obiectului văzut dintr-un punct de coordonate X, Y și Z.

Y RETURN cu această comandă se efectuează întoarcerea la prima parte a programului pentru redefinirea corpului.

D DETAILS este comanda pentru afișarea pe display a unei părți din corpul definit; pentru aceasta sunt necesare coordonatele aproximative ale centrului părții ce ne interesează și factorul de scală cu care amplificăm detaliul.

P PICTURE este comanda de afișare a ultimei imagini calculate.

LIST efectuează listarea pentru punctele X, Y calculate.

C CYLINDRICAL este comanda pentru perspectiva în coordonate cilindrice; această comandă este foarte folositoare pentru arhitecți și necesită ca argumente distanța, azimutul și înălțimea de unde privim.

S SAVE salvează ecranul pe casetă, păstrând exclusiv perspectiva ce se vede.

Pentru un corp de peste 400 de puncte schimbarea de perspectivă poate dura între 12 și 16 minute, în funcție de complexitatea corpului descris de program. Cele două exemple alăturate au 485 de puncte avionul fără pilot și 540 de puncte avionul CONCORDE.