Construcția unui velier din polistiren expandat pentru începători

poate fi construit din materiale ușor de procurat și poate participa la diferite clase de concursuri.

Se decupează la traforaj din placa de 4 mm profilul velierului. Derivorul din placă de 4 mm se montează vertical sau din tablă de aluminiu. Derivorul este piluit în așa fel încât să aibă o formă hidrodinamică.

Se confecționează puntea din placa de 4 mm și se cuplează cu profilul decupat anterior.

Se asamblează derivorul prin lipire cu sârmă de bobinaj de profil adecvat.

Se lipește polistirenul de punte cu Aracet în prealabil fiind decupat la o dimensiune apropiată de cea a punții.

După ce corpul velierului a fost completat cu polistiren se fasoneză cu ajutorul unui cuțit apoi se șlefuiește cu ajutorul unui rașpel.

Modelul este șlefuit cu hârtie abrazivă.

Din hârtie de ziar se scot fâșii în lungul fibrei și se lipesc pe model cu Aracet.

După uscarea Aracetului se șlefuiește cu hârtie abrazivă, pentru a îndepărta plusul de Aracet și pentru a uniformiza straturile de hârtie.

Într-o formă de ipsos, se toarnă lestul, apoi se găurește pentru a fi prins cu două șuruburi, se chitluiește și apoi se finisează prin șlefuire.

Cu vopsea duco se dau mai multe straturi pe corpul velierului, cu ajutorul unei pensule. După uscare se șlefuiește cu hârtie abrazivă cu granulație din ce în ce mai mică.

Trasarea liniei de plutire. Se așează velierul cu puntea în jos pe o suprafață plană. Cu ajutorul unei bucăți de lemn și al unui creion se trasează de jur-împrejur viitoarea linie de plutire.

Se lipește o bandă adezivă pe linia trasată anterior, banda va fi lipită pe partea de sus (opera vie și viitoarea operă vie).

Se pregătește o vopsea duco de culoare mai închisă (roșu, verde, ultramarin) pentru a pictura opera vie cu o pensulă, de preferință mai moale. Pentru o bună uniformitate picturarea se face numai într-o anumită direcție fără a insista prea mult în același loc.

După uscare banda este scoasă și montată pe suprafața picturată (opera vie), pentru a putea pictura opera moartă (vopsea duco albă, crem, bleu etc.).

Din tablă de 1-2 mm grosime se confecționează piesele pentru ancorarea sarturilor și straiurilor.

Tabla se îndoaie în unghiuri drepte cu dimensiunea de 2 cm lățime și 5-10 cm lungime.

Piesele sunt alezate din centimetru în centimetru pentru ancorarea sarturilor și straiurilor, iar pentru prinderea în punte 2-3 găuri pentru șuruburi.

Catargul se confecționează dintr-o baghetă de lemn de brad sau tei cu dimensiunile de 10x10 sau 20x20, cu lungimea în funcție de modelul construit. Cu ajutorul unei rindele se așchiază până la dimensiunile dorite (catargul poate fi cu secțiunea rotundă sau ovală).

Catargul este șlefuit cu hârtie abrazivă montată pe o bucată de lemn plană.

Capetele catargului sunt badijonațe cu tablă de conserve pentru mai bună rezistență și se lipesc cu cositor.

Se pictează cu vopsea în funcție de culoarea operei moarte sau în funcție de culoarea velelor.

Pentru scrierea numelui pe model se recomandă Vitrolitul, iar peste cuvântul scris se pulverizează puțin diluant în care am picurat puțin clei sau nitrolac.

Montarea pieselor metalice (sarturi și straiuri). Montarea arborăzii.

Prof. ADRIAN CÂRSTEA

Program pe calculator pentru calculul în timp real al clasamentului la modelism

Asistăm la o regată. Fiecare concurent, pe rând, își conduce, concentrat și atent, navomodelul printre balize, străduindu-se să obțină un timp cât mai bun, să facă un parcurs cât mai aproape de perfecțiune. Iată, mica ambarcație a trecut cu bine linia de sosire, arbitrii și-au oprit cronometrele, concurentul a lăsat din mâini stația de telecomandă și își permite un moment de relaxare. Imediat însă se întreabă: ce timp am scos? Află cu ușurință. Oare cum m-am clasat? Aceasta este însă mai greu de știut. Poate că antrenorul său a notat toți timpii precedenți și atunci începe să-i compare... dar poate că nu a făcut-o. La sfârșitul concursului, arbitrii ordonează concurenții, apoi verifică, fac un prim clasament, mai verifică o dată, transcriu pe curat, afară toată lumea așteaptă și, of, ce greu mai trec minutele.

Lucrurile s-ar simplifica în mod considerabil dacă am profita de viteza de calcul și de scriere, foarte mari, ale unui calculator electronic. Oare nu este prea complicat? Concursul se ține pe malul unui lac, cum să aduci până aici o asemenea instalație, cum să montezi kilometri de cablu până la cel mai apropiat centru de calcul? Nu este așa. Toată treaba poate fi făcută de un calculator personal, cum ar fi un TIM-S sau un HC-85, care încape, cu imprimantă cu tot, în portbagajul unui autoturism și care nu are nevoie, pentru a funcționa, decât de o masă, o priză de curent la 220 V și de un program scris în limbaj BASIC.

Dacă aveți tot restul, programul vi-l oferim noi în cele ce urmează.

La încărcarea sa în calculator, după comanda RUN, sunteți anunțat că vă aflați în „faza de introducere a datelor". Vi se cer, pe rând, numele regatei, cursei, precum și numărul de concurenți care participă la cursa respectivă. De fiecare dată veți scrie răspunsul la tastatură, veți verifica dacă este corect, apoi veți apăsa tasta ENTER. Dacă nu ați scris corect, atunci, înainte de a apăsa ENTER, veți șterge ceea ce s-a greșit, ținând apăsată tasta CAPS SHIFT și apăsând tasta 0 (zero) de atâtea ori câte caractere trebuie șterse.

Vi se cer apoi numărul de start, numele și clubul fiecărui concurent. Este mult de scris, dar altfel nu se poate! Aici, programul vă oferă două facilități. Mai întâi, dacă îi veți da concurenții în ordinea numerelor de start, calculatorul îi numerotează singur, solicitând doar numele și clubul. În acest sens vă întreabă de la bun început dacă va primi lista de concurenți astfel sau ba; răspunsul i se dă apăsând cifra 1 (urmată de ENTER) pentru „Da" și 0 (urmată de asemenea de ENTER) pentru „Nu", convenție care este, de altfel, scrisă pe terminal, alături de întrebare, și pe care o vom păstra pe tot parcursul utilizării programului.

A doua facilitate: după ce ați scris un nume și clubul aferent (eventual și numărul de start), calculatorul le afișează și vă întreabă dacă totul este corect. Dacă veți apăsa 1, adică „Da", se trece la concurentul următor, altfel (deci după apăsarea lui 0) înregistrarea se șterge și se reia, de ștergere ocupându-se însă, în mod automat, calculatorul.

Mai trebuie precizate unele detalii. Calculatorul cere concurenții în ordinea numerelor de start (care încep cu 1 și se termină cu numărul concurenților ce participă la cursa respectivă, din 1 în 1) și nu a numerelor de concurs. Dacă se dorește, acestea din urmă pot fi scrise ca parte din numele concurentului. De asemenea, numărul de caractere pe care calculatorul le poate scrie pe un rând impune ca numele concurentului să nu depășească 10 caractere, iar cel al clubului 9 caractere.

La încheierea introducerii listei de start, calculatorul se oferă să o afișeze pe ecran, în totalitate. În cazul în care lista este mai lungă și nu încape pe un ecran, după ce se afișează începutul ei, apare întrebarea „scroll" (să continui derularea?) la care, de această dată, se răspunde afirmativ, apăsând orice tastă a calculatorului (cu excepția lui „N"). La răspunsul afirmativ, se afișează segmentul următor al listei de start și, la nevoie, procesul se repetă.

Calculatorul se oferă să o și scrie la imprimantă. Programul, așa cum este prezentat aici, presupune o unitate centrală TIM-S și o imprimantă Robotron K 6311 sau SCAMP. Pentru calculatoarele HC-85 există o extensie (separată) pentru imprimantă, dar comenzile pentru deschiderea și închiderea canalului (OPEN 5 de exemplu) trebuie modificate.

Scrierea se poate face în numărul de exemplare dorit, întrucât, după fiecare execuție, calculatorul vă va întreba dacă doriți să mai scrieți o dată sau nu.

Se trece apoi la desfășurarea concursului propriu-zis. Cum clasamentul la cursele de navomodele se face fie în funcție de timpul de parcurs (care trebuie să fie minim), fie în funcție de punctajul realizat (care trebuie să fie maxim, ca la F3 de pildă), calculatorul vă va întreba în care caz vă situați, indicând pe ecran și răspunsurile pe care le așteaptă (1 pentru timpul minim, 2 pentru punctajul maxim, răspunsuri urmate, bineînțeles, de ENTER).

De acum, calculatorul va cere pe rând numărul de start (din nou atenție!, numărul de start, nu cel de concurs) și timpul (sau punctele) realizat(e). Le afișează pentru a i se confirma că le-a primit corect, apoi, după cel mult 1...2 secunde de „gândire" afișează numărul de start, numele, clubul, timpul sau punctele și poziția în clasament la momentul respectiv. Dacă veți utiliza un monitor color, poziția în clasament va apărea în roșu-violaceu; pe alb-negru, într-o nuanță de gri distinctă de restul textului.

Dacă un concurent abandonează, aceasta se transmite calculatorului introducând valoarea 0 (zero) la timp (puncte). De menționat, de asemenea, că putem da concurenții în ordinea în care ies din traseu, nu neapărat în ordinea numerelor de start.

După ce toți concurenții au trecut, se afișează imediat clasamentul final și lista concurenților care au abandonat. Ambele liste pot fi și scrise la imprimantă, în numărul dorit de exemplare.

Calculatorul se oferă, în continuare, să furnizeze și o listă cu situația finală în ordinea numerelor de start, listă pe care, ca și pe toate celelalte, o afișează pe ecran și o scrie la imprimantă.

În final, neobosit, se oferă să reia totul de la capăt pentru o nouă cursă. Dacă la noua cursă participă exact aceiași concurenți, păstrând și vechile numere de start, nu este nevoie să li mai scrieți o dată. Veți proceda astfel:

a) La oferta calculatorului de a relua programul, veți răspunde cu 0 (adică „Nu") b) Veți da comanda LET y="numele noii curse" ENTER c) Veți da comanda GO TO 155

și calculatorul reîncepe lucrul... de la jumătatea programului, oferindu-se să afișeze din nou lista de start.

Ce părere aveți, merită încercat? Dacă da, putem să vă mai oferim o facilitate: o copie a programului, înregistrată pe casetă, să fie depusă la redacție. Așteptăm, în schimb, observații critice și propuneri de îmbunătățire.

Dr. L. M. BALOIU