BUCOVINA, așa cum arăta la sfârșitul lui august 1944

BUCOVINA, reconstruit complet în anul 1937

BUCOVINA, ex. SAVA, așa cum arăta în 1921

Caracteristici principale: Lungimea 58 m Lățimea 10,5 m Pesca 1,3 m Deplasament 550 t Viteza 21 km/h Centura de cuirasă 38 mm Blindajul punții 25 mm Blindaj turelă 50 mm Echipaj 100

Plan elaborat de către ing. FRIEDERICH PRASKY

Acestea, după cum aveau să o recunoască în lucrările lor foștii comandanți al flotei de Dunăre adverse din primul război mondial, viceamiralul Olaf Richard Wulff sau comandorul Karl Lucich, erau superioare. Monitoarele românești puteau trage în orice direcție cu două tunuri de 120 mm, în timp ce adversarul nu putea trage decât către proră cu același număr de tunuri. Fiind nevoite să vină pe direcția curentului în cazul unei angajări cu monitoarele românești, ele avea limitată capacitatea de manevră și în același timp s-ar fi expus distrugerii, deoarece către pupă nu putea îndrepta niciun tun în cazul celor patru noi unități și câte unul în cazul celor cinci mai vechi. O eventuală întâlnire cu forța fluvială română ar fi trebuit să fie decisă în primele minute, altfel s-ar fi transformat în catastrofă, tunurile principale trecând în unghi mort. Suplimentar, unitățile românești dispuneau de un blindaj superior, atât pe punte, cât și în părțile vitale (majoritatea plăcilor de note monitoarele celor două fuseseră executate la Reșița). Iată una dintre explicațiile tactice ale evitării întâlnirii dintre forțele principale ale celor două escadre, cu toate că raportul de forțe nu era defavorabil: 4 monitoare românești contra 9 adverse.

În cadrul eforturilor de sporire a capacității de apărare a țării din preajma celui de-al doilea război mondial, modernizarea monitoarelor în șantierele românești, cu personal tehnic și muncitori români, ocupa un loc important. Au fost montate la bord tunuri antiaeriene de calibru mediu și mic moderne: 1 Rheinmetall de 37 mm, Oerlikon de 20 mm și mitraliere binate Hotchkiss de 13.2 mm.

Primul monitor cu două turele duble care a fost reconstruit a fost Bucovina în 1937. A urmat apoi în șantier în perioada 1940-1942 Basarabia, cele două unități, păstrând doar tablele coci și foile de blindaj inițiale, au fost cele mai puternice unități fluviale din lume până la reconstrucția flotei sovietice de pe Amur și apariția clasei Udarnik.

Un element de specificitate deosebită îl constituie schemele de apărare pasivă ale monitoarelor românești. Încă din timpul primului război mondial au fost puse la punct diferite metode de camuflaj a monitoarelor. Astfel numeroase fotografii din diverse colecții (inclusiv ale autorilor) prezintă monitoarele picturate în așa fel încât să imite mediul în care se aflau păduri de sălcii și plopi, stufăriș, rachită. Pentru ca mimetismul să fie perfect, de pe mal se tăiau numeroase ramuri vegetale și se montau la bord, astfel încât monitorul să semene cu un grind și să fie imposibil de distins de către inamic.

Beneficiind de experiența primului război mondial, metodele se perfecționează continuu astfel încât fotografiile de la manoevrele din 1938 ne prezintă o manieră de camuflaj deosebită: pe borduri și suprastructuri nu se mai pun pete mari de culoare, ci se sugerează tufișuri, trunchiuri și chiar pomi întregi. Pe turelele de proră sunt pictate cocarde tricolore. Încă din primele zile ale războiului toate unitățile primesc în dotare plase de camufla contra aviației, confecționate cu ochiuri mari printre care se pot intercala ramuri.

Din păcate, toate încercările de a identifica autora acestor scheme originale de camuflaj au dat greș; la fel, nu am putut determina cu precizie autorii planurilor de modificare ale celor două monitoare au turele duble. Poate că există cititori care ne pot furniza date suplimentare, inclusiv fotografii pentru prezentarea planurilor lui M 406 (ex Izmail ex Basarabia, ex Inn).

Mulțumim pe această cale tuturor veteranilor care prin datele furnizate au contribuit la realizarea acestor materiale: viceamiral (r) Gheorghe Sandu și contraamiral ing. Marcel Diaconescu pentru indicațiile de modernizare, c.r. III ing Gheorghe Soare și c.r. II Mihai Chirita pentru datele furnizate ca participanți la revoluția de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944 la bordul monitoarelor Basarabia și Ardeal și c.r. I ing. (r) Tullo Mănescu, pentru fotografii și scheme de camuflare.

CRISTIAN CRĂCIUNOIU

BIBLIOGRAFIE Taschenbuch der Kriege Flotten, 1937, 1942 Harta Dunării sc. 1/50 000 - Serv. Hidr., 1934 Registru operativ flotila de dragaj, 1944-1945 Rev. Modellet-Konstruktor (U.R.S.S.), nr. 4/1985 Jurnal de operă C.F.FL (august-septembrie 1944) Rapoarte operative ale comandanților de nave c-dor Justatu Nicolau, cpt. Dumitru Cominescu).

Desen de CRISTIAN CRĂCIUNOIU Desen de ION TĂRALUNGĂ