MODELE ÎN PLASTIC

Profităm de publicarea în acest număr a unui autotun german și concomitent a unor materiale compozite pentru a vă prezenta o tehnologie simplă de realizare a unor machete complexe. Piața jucăriilor pentru cei mari, dacă o putem numi astfel, este din ce în ce mai tentantă și la noi în țară prin apariția în diverse magazine a kit-urilor din material plastic. Cel care sunt începători consideră că trebuiesc asamblate, cei care mai știu câte ceva că trebuiesc construite, iar cei care au această pasiune că trebuiesc reconstituite, din punct de vedere tehnic, funcțional și istoric. Inaugurăm un posibil serial, în funcție de succesul la cititori al acestor articole, destinat celor ce vor să-și însușească o meserie plătită mai bine decât marea majoritate celorlalte: aceea de machetist.

Domeniile de activitate în care se poate manifesta un tânăr ce este și un bun machetist sunt foarte diverse, majoritatea întreprinderilor având nevoie de machete industriale, modele funcționale, materiale publicitare, modele experimentale etc. Cine nu are nevoie de așa ceva nu realizează lucruri noi. Mai mult, domeniul jucăriilor este încă deficitar la noi și un mic întreprinzător îl poate aborda cu succes și investiții mici de capital, deci stăpânind aceste tehnologii puteți începe propria dvs. afacere, oferind pe piață 100 de Sturmgeschutz-uri. De ce nu?

Pentru a putea realiza cu succes o machetă ar trebui să-i cunoaștem stadiile de realizare. Deci, în ordine: alegerea și citirea planurilor, asamblarea, vopsirea, ajustarea și retușul, modificări și îmbunătățiri, prezentarea ansamblului.

Fiecare dintre acestea poate fi la rândul său detaliat, astfel încât dacă ar trebui să elaborăm un manual de construcție al machetelor ar trebui să ne facem un plan general de acest tip: 1.Scările de construcție 2.Scule și materiale 3.Construcția modelelor 4.Vopsitul 5.Modificări și îmbunătățiri 6.Prezentarea generală și punerea în valoare

Nu trebuiesc uitate dioramele, care sunt lucrări cu caracter complex ce necesită un volum mai mare de muncă dar, care permit și obținerea unor efecte pe măsură. În cazul realizării acestora ar trebui să ținem seama de: 1.Materiale 2.Kituri disponibile 3.Suportul 4.Relieful 5.Terenul 6.Ambianța 7.Fortificații și construcții 8.Tunele și amenajări interioare 9.Uniforme și însemne specifice 10.Arme și accesorii 11.Poziționarea figurinelor și obiectelor pe dioramă.

Cataloagele marilor firme producătoare de kituri din material plastic conțin mult mai multe oferte de subiecte militare, fie ele nave, avioane, vehicule auto sau tancuri. Publicul cumpără mai repede aceste modele decât variantele lor civile. De ce? Din experiența noastră editorială de aproape 10 ani la revista MODELISM putem confirma acest lucru în ceea ce privește gustul cititorilor de la noi pentru subiectele militare. Aproape la toate numerele am primit mult mai multe solicitări și scrisori pentru subiectele militare decât pentru cele civile. Motivele sunt legate de numeroasele publicații, filme, emisiuni tv. sau radio cu teme militare legate mai ales de istoria celui de-al doilea război mondial.

Modelistul este atras în mod deosebit de către evenimentele dramatice pe care le amintește un Me-109 G, un B-29, un Tiger sau un T 34, dar este la fel de bine atras și de componentele tehnice și tehnologice ce au făcut posibile performanțele. Cu alte cuvinte, nu este avionul sau tancul ca instrumente de război ceea ce interesează, ci forma lor, prin intermediul căreia este reflectată povestea și o perioadă precisă din istoria tehnicii militare. Iată de ce, orice modelist cult va aprecia mult mai mult macheta de avion ce poartă însemnele lui Bâzu Cantacuzino sau ale lui Alexandru Șerbănescu, decât cea recomandată de fabricantul kitului. Mijloacele de informare documentare în domeniul istoriei militare sunt astăzi mult mai ușor accesibile și de aceea probabil că vor apărea noi și noi subiecte tentante.

Iată care este modul în care am abordat noi construcția tunului de asalt prezentat în acest număr. O cercetare atentă a planurilor ne permite să observăm că forma cutiei blindate permite realizarea din lipirea succesivă a unor bucăți din material plastic de 1-2 mm sau din îndoirea și lipirea corespunzătoarea desfășuratei din carton prespan. Desfășurarea și montarea trebuiesc realizate pas cu pas și din aproape în aproape. În acest scop vom face întâi descompunerea pe subansamble ce se vor realiza separat. Un rol foarte important în calitatea realizării machetei îl are scara de construcție. Astfel, dacă vom construi modelul la scara 1:100 sau 1:72 putem realiza șenila din carton de 0,3 mm creponat, astfel încât să dea impresia că este alcătuit din mai multe piese. Pentru o scară mai mare de construcție vom decupa zalele din carton și le vom lipi una lângă alta. Galeții se pot obține din nasturi ale căror găuri de ac au fost acoperite cu rondele. Scutul anticumulativ maschează perfect construcția și îi dă în același timp o formă compactă.

Vom începe prin studiul atent al fotografiilor disponibile. Cele mai valoroase sunt cele care reprezintă tunurile de asalt din dotarea armatei române, deoarece sunt practic necunoscute atât publicului românesc, cât și celui din străinătate. Pe una dintre fotografii se poate observa un însemn lateral, identificat de specialiști ca fiind Sfântul Gheorghe omorând balaurul, emblema unei mari unități românești, asemănătoare cu cea publicată în Modelism nr./1988. Unitățile românești erau vopsite în verde, spre deosebire de cele germane care erau camuflate. Veteranii (corect spus supraviețuitorii) povestesc că își camuflau vehicolele vegetal, dar nu am reușit să găsim fotografii și de aceea orice fel de cercetare pentru întregirea documentației este o sursă de noutăți și de contribuții la istoria militară a poporului român. Anumite tunuri de asalt au fost reparate sau modificate în atelierele armatei și mai mult decât atât, numeroase tancuri au fost realizate după caiete de sarcini ale armatei noastre, astfel încât modelele ce au ajuns în țară sunt diferite de cele originale.

Presupunând că am realizat cutia blindată și apărătoarele șenilelor, am ajuns la partea cea mai complicată a întregii lucrări: calea de rulare. Pentru o machetă la scară redusă numărul detaliilor este mai puțin important, aici valoarea obiectului este dată de acuratețe.

Un truc profesional poate conferi acestei machete un aspect veridic: simularea loviturilor primite ce au afectat foile de blidaj anticumulativ. O lovitură directă a unui proiectil de 76 tras de un tanc sovietic T34 are la o scară asemănătoare cu cea din desen diametrul unui cui, iar la scara 1/72 acela al unui ac. Un proiectil de armă ușoară lasă urme asemănătoare zgârieturilor, iar un aruncător de flăcări pârlește și afumă. Iată cum vom proceda pentru a reproduce aceste tipuri de avarii.

Vom vopsi tunul de asalt cu un prim strat de vopsea argintie și după aceasta cu verdele oliv caracteristic vehiculelor românești. Cu un vârf ascuțit vom înlătura stratul de vopsea verde până ajungem la stratul ce imită metalul (fig. 1). Loviturile proiectilelor perforante se imită prin încălzirea unui cui cu ajutorul flăcării unei lumânări (fig.2) și perforarea plăcii laterale de blindaj anticumulativ.

Cuiul încălzit se menține în poziție până la răcire, rotindu-l ușor pentru a evita sudura în poziție sau reobturarea orificiului. Prin urma de deformare termică pe care o lasă pe suprafața plasticului, lovitura are un aspect realistic. O gaură realizată cu ajutorul unui spiral, deși are marginile mult mai nete și curate nu dă același efect. În jurul găurii se pictează cu negru pentru a simula efectul termic al loviturii asupra vopselei și metalului.

Loviturile generate de lovirea de către tunul de asalt a unor obstacole sunt simulate cu ajutorul unei pensete încălzite. Apărătorile șenilelor și alte piese deformabile pot fi îndoite ca în figura 4.

Fotografiile ce urmează ne arată un tun de asalt ce a reușit să supraviețuiască unor confruntări în care șansa și-a spus cuvântul mai mult decât îndemânarea și instruirea echipajului. Modelistul ce a realizat această machetă este un artist dar, deși suntem convinși că realitatea depășește de cele mai multe ori fantezia în obținerea unor situații incredibile, lipsa însemnelor de pe acest Sturmgeschütz IV ne face să credem că avem de a face cu o creație proprie constructorului machetei. Pentru a fi fost verosimilă ea trebuia însoțită de o fotografie de epocă.