BREGUET-MICHELIN 5

VALERIU AVRAM

Aviația militară română a cunoscut o importantă dezvoltare ca urmare a reorganizării prin Înaltul Decret nr. 305 din 10 august 1915 când s-a înființat Corpul de Aviație Român. În vederea dotării cu avioane, Ministerul de Război a trimis în Franța o comisie formată din specialiști militari, condusă de colonelul Vasile Rudeanu, din care făceau parte piloții: căpitan (r) George Valentin Bibescu, locotenent inginer Ștefan Protopopescu și locotenent Nicolae Capșa.

Declanșarea primei conflagrații mondiale în vara anului 1914, a întârziat transportul avioanelor achiziționate de România din Franța. Cu toate greutățile, s-au trimis în țară în anul 1915 un număr de 44 de avioane (12 M. Farman MF-7 și MF-9, 12 Caudron G. 3, 6 Morane Saulnier L. 8 Voisin 3/5 și 6 Blériot cu motoare de 70 CP*) mai întâi prin porturile sârbești apoi prin cele grecești. În general aceste aparate prezentau următoarele caracteristici tehnico-tactice: viteza 90-115 km/oră; plafonul de zbor 3 600 m; motoare de 70-80 CP pentru avioanele de tip Farman, Caudron, Morane-Saulnier și Blériot și motoare tip Canton Unné de 130 CP pentru aparatele Voisin.

Aceste aparate de zbor erau lipsite de armament de bord și aparatura necesară navigației aeriene, iar unele dintre ele eram deteriorate datorită drumului foarte lung, pe apă și pe uscat, parcurs până în țară. A fost nevoie de o totală revizuire, inginerii și tehnicienii români reușind cu succes punerea lor în stare de zbor.

În anul 1916 se continuă trimiterea în țară a unui nou lot de avioane, cele importate în anul precedent erau uzate din cauza folosirii lor intensive în vederea pregătirii unui număr important de piloți. Războiul se apropia de hotarele României și țara avea nevoie de avioane. Printre aparatele importate din Franța s-au aflat și primele bombardiere cu care a fost dotată armata română. În telegrama Legației Române din Paris nr. 9142 din 29 august/9 septembrie 1917 înregistrată la Direcția Generală a munițiilor sub numărul 49331 din 28 septembrie 1916 adresată ministrului de război Vintilă Brătianu, colonelul Vasile Rudeanu raporta:

"... printr-o scrisoare a Marelui Cartier francez mi se comunică că ni se cedează 60 avioane Bréguet. Spre a câștiga timp, 12 au și fost expediate îndată spre România. Ca urmare a studiilor și informațiunilor mele, am intervenit printr-o scisoare din 1 august 1916 spre a opri comanda aparatelor Bréguet și înlocuirea lor cu aparate Bréguet-Michelin. Sunt convins că acestea din urmă sunt bune mai cu seamă pentru bombardament de noapte, dar trebuie să fie puse la punct și să aibă piloți care să le cunoască. Au fost deci expediate în continuare 12 Bréguet-Michelin și în plus 6 Bréguet-Michelin armate cu tunuri care vor pleca la 12 [25 septembrie] curent. Piloții necesari acestor aparate pleacă astăzi spre Arhanghelsk. Pentru înlocuirea celor 24 de aparate Bréguet care rămân a ne fi date, ni se vor expedia 12 bimotoare Caudron [G. 4] la care se vor adăuga alte 8 bimotoare Caudron, acestea din urmă vor pleca prin Salonic la București în zilele următoare."

În telegrama nr. 9192, colonelul Vasile Rudeanu comunicala 7/20 septembrie 1916 Comandamentului Corpului de Aviație că româncă expediase și 5000 de obuze (bombe) pentru avioanele Bréguet-Michelin și alte 3 000 pentru avioanele Farman.

Cele 12 avioane Breguet-Michelin au sosit în țară în decembrie 1916. Ele se vor constitui în Escadrila de bombardament B. M. 8 la data de 28 ianuarie 1917, la Iași. Unitatea de aviație era compusă din personal francez și personal românesc. Primul comandant al escdrilei a fost căpitanul Ștefan Petrescu iar ajutorul său a fost locotenentul francez Armand Delas. Personalul navigant se compunea din piloții: locotenent Délas și caporalii Bourgey, Enel, Blanchet și Pigrenet și observatorii-bombardieri: caporal Mercier și soldații Labric, Pain, Guimon, Siguret și Maringer. Escadrila mai avea și doi servanți pentru tunurile de bord, soldații Bost și Coutemances.

Personalul românesc al escadrilei era format din 80 de oameni, piloții și mecanicii s-au pregătit la Iași, în vederea deplasării lor pe front. Cei șase piloți ai escdrilei au plecat la 7/20 martie 1917 la Galați în zbor, aici va fi sediul unității care va face parte din Grupul 3 aeronautic comandat de căpitanul Nicolae Capșa.

Escadrila de bombardament B. M. 8 avea în dotare avioane Bréguet 4 B. 2 armate cu o mitralieră Lewis sau Hotchikss și Bréguet 5 Ca. 2 armate cu tunuri de bord de 37 mm. tip Hotchkiss.

Bombardierul Bréguet-Michelin 5 Ca. 2 dispunea de un lansator de bombe tip Le Pecq și lua la bord 300 kg bombe de diferite calibre. Astfel, în misiunile de distrugere a unor fortificații lua 4 bombe de 32 kg fiecare și 15 bombe Michelin de 10 kg fiecare. Mai folosea bombe rusești de 18 kg sau bombe tip Gros de 15 kg.

Piloții și observatorii acestei unități de bombardament au executat numeroase misiuni de recunoaștere, observare și de bombardament pe timp de noapte. Au fost pregătiți și piloți români pentru a executa misiuni pe un astfel de avion destul de complex. Pentru exemplificarea activității acestei unități de elită a aviației române prezentăm cititorilor revistei câteva pagini din Jurnalul de front al escadrilei B. M. 8 de bombardament. Întreruperile le-am marcat prin trei puncte iar completările noastre în paranteze drepte.

22 martie 1917. Bombardarea aerodromului de către avioane nemțești. Caporalul Mercier, soldații Labric și Bost, ajutați de sublocotenentul Bălășanu Aurel, sergentul Petrescu Ion și soldații Gogu Dumitru, Preotu Dumitru, Stanciu Paraschiv, Felcer Alexandru și Badea Constantin, neezitând, cu toate că obuzele explodau de jur împrejurul hangarului [Bessoneau] au reușit să evacueze cele două avioane Bréguet care se aflau acolo evitând astfel scoaterea lor din luptă. Obuzele au traversat hangarele.

31 martie 1917. Bombardarea monitoarelor dușmane aflate în portul Brăila de către o formație comandată de căpitanul Ștefan Petrescu, sublocotenentul Cachet și caporalul Blanchet. Bombele aduse pe aerodrom și cu care s-a bombardat sunt de proveniență rusă, fiecare cântărește 18 kg. Un avion poate lua în lansatoare 5 bombe de acest fel și ele au fost lansate de bombardieri prin deschizătura aflată în fața scaunului. Un vapor a fost scufundat [au fost uciși 28 marinari, iar 28 au fost răniți ***].

2 aprilie 1917. Escadrila a executat la ora 4 p. m. [16] un bombardament asupra unei baterii germane situată în Dobrogea, la cota 86. Au luat parte echipajele: locotenent Delas pilot-caporal bombardier Mercier, caporal pilot Enel-soldat bombardier Siguret, sublocotenent pilot Cachet-soldat bombardier Labric, caporal pilot Blanchet-soldat bombardier Guimon, caporal pilot Pigrenet-soldat bombardier Maringer. S-au lansat 25 bombe [rusești] în jurul bateriei. Altitudinea de bombardament 1600m.

3 aprilie 1917. Escadrila a executat la ora 6.30 p.m [18.30] un bombardament asupra bateriei situate la cota 16. Au participat cinci echipaje. Zece bombe rusești de 32 kg au fost lansate foarte aproape de baterie. Bombardamentul s-a făcut de la o altitudine de 1200 m. Pilotul Pigrenent și bombardierul său Maringer au coborât la 500 m și i-au pus pe fugă pe soldații inamici care deserveau bateria. Cele câteva gloante trase de nemți n-au provocat nici o stricăciune aparatelor.

5 aprilie 1917. Escdrila a executat începând cu ora 6.30p.m[18.30] două bombardamente asupra unurilor situate la cota 86. La primul bombardament au luat parte piloții: locotenentul Delas, locotenentul Cachet, caporalul Enel, caporalul Blanchet, caporalul Pigrenet și bombardierii: caporalul Mercier, soldații: Labric, Siguret, Guimon și Maringer. Zece bombe de 32 kg au fost lansate căzând în marea lor majoritate foarte aproape de baterie. Fiecare și-a ales cum a vrut înălțimea de bombardare. O piesă de artilerie A.A inamică a tras câteva lovituri de tun, fără să lovească vreun aparat. Echipajul caporalului Blanchet a mitraliat baracamentele de la [înălțimea] de 500m. La al doilea bombardament au participat piloții: locotenentul Cachet, caporalul Enel, caporalul Blanchet și bombardierii: soldații Labric, Siguret și Guimon. Patru bombe de 32 kg și 9 de 10 kg au fost lansate bine atingând cantonamentul inamic.

7 aprilie 1917. Piloții: locotenentul Delas, sublocotenentul Cachet și caporalul Pigrenet după ce au primit avizul comandantului au plecat la Vînători pe un nou aerodrom. Personalul nostru navigant a primit felicitări transmise de comandantul armatei ruse de la Galați în următorii termeni: "În numele meu, ca urmare a serviciilor făcute, îmi exprim mulțumirile tuturor comandanților de escadrile, tuturor piloților și observatorilor Grupului 3 de aviație franco-română care au luat parte la bravul atac aerian asupra Brăilei la 18/31 martie 1917. Sunt convins că veți îmbina în viitor acțiunea noastră glorioasă pentru cauza comună a aliaților. Mulțumesc de asemenea căpitanului Courisson pentru activitatea sa utilă ca ofițer de legătură, care înlesnește executarea misiunilor de aviație în bune condiții tuturor escadrilelor care se găsesc la Galați." Comandant de armată, general de cavalerie Zurichov.

Directorul Aeronauticii [colonelul De Vérgnette] felicită pe mecanicul Hamon pentru intelegerea și spiritul de inițiativă de care a dat dovadă în construirea unui lansator de bombe pus la punct în Escadrila B. M. 8 încă de la 7 aprilie.

Soldații electricieni Bonnimat și Lafargue au sosit la escadrilă pentru a instala luminile de bord pentru zborul de noapte.

18 aprilie 1917. În zori, escadrila a executat un bombardament. La această misiune au participat căpitanul Delas, sublocotenentul Cachet, caporalul Enel și bombardierii: Maringer, Siguret, Cachie. Cele 60 de bombe lansate au lovit o gară și calea ferată Galați-Buzău, triajele, magaziile de efecte, depozitele de muniții, precum și tranșeele inamice de la Brăila și Latinul, instalațiile portului Brăila. Pilotul Enel a primit în aparat mai multe schije de obuz A.A.

26 mai 1917. Căpitanul Delas pilot-însoțit de caporalul bombardier Bost execută o misiune de bombardament. Echipajul luptă cu un Fokker inamic. Un număr de 18 gloante lovesc aparatul. Echipajul [format] din caporalul pilot-caporalul bombardier Maringer execută de la 2000m altitudine un bombardament asupra gării Traian. Echipajul luptă cu un aparat inamic Aviatik.

14 august 1917. Prin ordinul domnului comandant al Corpului 4 armată siberian, în cursul acestei zile, sergentii: Blanchet, Pigrenet, Mercier, caporalii Labric, Maringer și soldatul Guimon au fost decorați cu ordinul "Crucea Sf. Gheorghe" clasa 3-a, adăugându-se la "Crucea Sf. Gheorghe" clasa IV-a, primită la 8 iulie 1917.

2 septembrie 1917. Bombardament de noapte executat asupra gării din Focșani, executat de echipajul format din căpitanul pilot Delas - sergentul bombardier Mercier. S-au lansat 40 de bombe Michelin care au lovit calea ferată și depozitele din jur, inclusiv clădirea gării care a fost lovită.

11 septembrie 1917. Plutonierul Bărbulescu Simion se antrenează pe bombardierul cu tun la bord nr. 580 B. Avioane disponibile: BR-572A și BR-580B-armate cu tunuri, BR-267C și BM-252D.

27 septembrie 1917. Plutonierul Bărbulescu Simion zboară pe BR-580 pentru încercarea tunului de bord.

1 octombrie 1917. Plutonierul Stan Gheorghe zboară 15 minute la înălțimea de 700 m pentru antrenament și tragere cu tunul de bord. Execută alte trei zboruri de 10 și 15 minute la înălțimi cuprinse între 600-500 m pentru tragere cu tunul de bord.

Darea de seamă din ziua de 1 octombrie 1917. Pilotul căpitan Delas-sergentul observator Mercier execută la ora 16.25 o misiunea de recunoaștere a barăcilor de la Clipicești și de bombardare a lor. Itinerariu: Diocheti-Clipicești-Mărășești-Frunzeasca. Fapte importante: La nord de Clipicești se găsește un balon captiv și circa 30 de barăci mari. 12 bombe s-au lansat pe barăcile din Clipicești situate la sud de această localitate. Bombele au atins o mare parte din ele. A trebuit o oră ca avionul să se ridice la altitudinea de 1900 m și echipajul a fost obligat să efectueze bombardamentul. Un balon captiv și mai multe barăci au fost observate în mica vale aflată la sud de pădurea Clipicești. Puternic bombardați de artileria A.A., fără precizie. Două avioane de vânătoare din Escadrila N.11 [cu echipaje românești] au escortat avionul nostru.

4 octombrie 1917. Plutonierii Stan, Ștefănescu și Popa au executat mai multe antrenamente pe avioane armate cu tunuri de bord executând trageri asupra unor tinte terestre.

23 octombrie 1917. Echipajele formate din piloții plutonier Stan și sergentul Enel au executat un bombardament cu tunurile de bord asupra depozitelor de lângă Focșani. Tirul a fost foarte bun.

25 octombrie 1917. Dare de seamă nr. 947/ din 25 octombrie 1917. Escadrila B. M. 8. Pilot plutonier Stan Gheorghe - observator sergent Bost. Plecarea la ora 14.55. Sosirea la ora 16.05. Înălțimea de zbor 2600 m. Misiunea: bombardament asupra depozitelor de la Făurei. Dare de seamă: Luând înălțimea de 1800 m, echipajul a plecat în linie dreaptă spre Făurei unde a bombardat cu 4 bombe Gros depozitul ce se găsea la nord de Făurei. În timpul zborului echipajul nu a fost atacat de nici un avion inamic fiind escortați de două Nieuport 11 bébé.

Date tehnice ale avionului Bréguet-Michelin 5 Ca

Constructor: Louis Bréguet. Anul: 1915. Motor: Rénault în V de 220 CP răcit cu lichid. Anvergura: 17,60 m Lungimea: 9,90 m Înălțimea: 3,89m Greutatea la decolare: 1921 kg. Viteza maximă: 142 m/oră. Altitudinea operațională maximă: 4300 m Autonomie de zbor: 5 ore și 700 km. Armament: tun de 37 mm sau mitralieră și o încărcătură de 300 kg bombe. Echipaj: două persoane.

BIBLIOGRAFIE *) Arhiva M.Ap.N Direcția Aeronautică, dosar 30 11. **) Ibidem, dosar nr. 24 ***) Arhiva M.Ap.N-M.St.M-, Fond 949, dosar 124

ȘERBAN IONESCU