IL-10 ÎN AVIAȚIA ROMÂNĂ

Necesitățile tot mai stringente ale războiului confruntare militară a unor tehnologii de vârf în toate domeniile au determinat salturi calitative și în aviație, chiar mai spectaculoase decât în alte categorii de tehnică de luptă. Pentru realizarea practică a cerințelor principiilor strategice și tactice de ducere a luptei armate, cercetătorii în domeniu au creat avioane cu caracteristici tehnico-tactice mereu mai înalte, căutând o relație care să îmbine competitiv calitățile aerodinamice ale aparatelor de zbor cu puterea lor de foc, în îndeplinirea misiunilor pentru care erau concepute.

Binomul tanc-avion, conceput înaintea declanșării celui de-al doilea război mondial ca principiu de bază în realizarea unei puteri rapide de penetrație și de izbire a dispozitivului adversarului, a cunoscut în anii 1941-1945 dezvoltări apreciabile, îndeosebi sub următoarele aspecte: creșterea puterii de foc a blindatelor și avioanelor de asalt și bombardament în picaj: mărirea fiabilității celor două componenete principale prin capacitatea maneuvrieră ridicată; blindaj și, nu în ultimă instanță, motoare de putere și rezistență mai mare; îmbunătățirea cooperării tactice în toate componentele sale, între unitățile de blindate și avioane.

În domeniul abordat, un exemplu îl constituie și realizarea avionului de asalt IL-10, creat de colectivul condus de proiectantul și constructorul sovietic Iliușin (...).

La baza concepției a stat, "șturmovikul IL-2, creat anterior, ale cărui performanțe au fost îmbunătățite permanent, în urma concluziilor desprinse din folosirea lui reală pe câmpul de luptă în anii 1942-1943.

Avionul IL-10, la data realizării lui și dotării unităților de aviație de asalt (1944) corespundea dezideratelor impuse de lupta modernă, de duritatea încleștărilor pe frontul sovieto-german: bun manevrier, capabil să execute zbor și atac la "rasul solului" (la foarte mică înălțime!), putere sporită de foc (tunuri de 20 sau 23 mm; bombe și/sau rachete nedirijate), fiabilitate în luptă datorită motorului și blindajului de pe partea dorsală a fuzelajului și planului central; capacitatea de a acționa în diferite formații de luptă și prin diferite procedee de atac, etc.

Apariția avioanelor de asalt, în diferite momente ale luptei, în deosebi în formații mari și în valuri succesive erau depresionante, afectând în mare măsură moralul luptătorilor adversarului, fiind apreciat nu numai de tacticienii și piloții ruși, ci și de specialiștii din armatele aliate.

Desigur, ca orice aparat de zbor și avionul IL-10 a prezentat unele neajunsuri- "îmbătrânirea" prematură a motorului, răcit de lichid, care a provocat unele aterizări forțate dar acestea nu au influențat decât în foarte mică măsură rezultatele reale obținute de acest avion de asalt în misiunile executate până la încheierea ostilităților.

De reținut că atacul "la firul ierbii" în formații de escadrilă și mai mari, cu lansarea simultană sau în serie a bombelor de 100kg, urmat de caruselul prin care obiectivul era ținut sub foc nimicitor timp de multe minute, a produs nu de puține ori, panică în rândurile inamicului, efectul distructiv fiind completat de cel psihologic.

DESCRIEREA CONSTRUCȚIEI

Prezentăm în continuare principalele caracteristici tehnico-tactice și de foc ale avionului IL-10:

• avion de asalt; variante: IL-10, U IL-10 pentru școală și antrenament; B-33-în licență, în Cehoslovacia începând din 1950. V.max. 558 km/h la H 2800m; Plafon 7800 m; • Dist. de zbor - 850-1050 km; Motor: 1 X 2000/1750 CP, AM-42-cilindrii în linie, răcire cu lichid; • Dimensiuni: -anvergura 13,40 m -lungimea 11,20 m -înălțimea 4,30 m -supraf. aripii 30m² Greutate gol 4680 kg -decolare 6335-6535 kg Echipaj: 2 piloți trăgător aerian • Armament: a) 2 x 7,62 mm mitr. ȘKAS 2 x 23 mm tunuri NS-23 1 x 20 mm tun ȘVAK turela spate b) 4 x 23 mm tunuri NS-23 1 x 12,7 mm mitr. UBT c) 2 x 7,62 mm mitr. ȘKAS 2 x 23 mm tunuri VJa-23 1 x 12,7 mm mitr. UBK d) 4 x 20 mm tunuri VJa-20 1x 12,7 mm mitr. ȘKAS

Rachete nedirijate aer-sol: 8 RS 132 (cal.132 mm) sau RS-82 (cal.82 mm) Bombe: 6-7 x 100 kg sau 192 PTAB-1,5 (bombe antitanc de 1,5 kg)

În 1945, după modelul IL-10M a fost construit avionul de asalt IL-16, cu motor M-43 de 2200 CP, și mai ușor cu 480 kg, fără dezvoltare în producția de serie.

Până în luna august 1945 fuseseră fabricate cca 3000 avioane IL-10;

Avionul IL-10 a intrat în înzestrarea aviației militare române începând din anul 1949, inițial în R4 As. din D.2AV., ulterior în cele 3 regimente ale D.68Av.As.

La numai câțiva ani de la încheierea războiului, găsim avionul IL-10 în înzestrarea aviațiilor tuturor țărilor est și central-europene aflate sub sfera de influență sovietică, țări care au constituit ulterior Tratatul de la Varșovia.

Explicația este simplă, nu vom insista asupra ei pentru a nu plictisi cititorul.

Până în august 1945 au fost fabricate peste 3000 de exemplare IL-10, producția continuând și după 1950.

În 1945, constructorul sovietic, după modelul IL-10M, a construit avionul de asalt IL-16, cu motor M-43 de 2200 CP, mai ușor cu 480 kg, însă fără o dezvoltare în producție de serie.

Aviația militară a României a fost înzestrată cu avionul IL-10 începând din anul 1949, fiind exploatat în unitățile de aviație de asalt până la sfârșitul anului 1959.

Inițial, avionul a fost în dotarea Regimentului 4 Aviație, ulterior și a altor unități, numeroși piloți fiind formați și perfecționați ca "asaltișți" de înaltă clasă.

În existența sa de 10 ani ca avion operațional în aviația noastră militară, IL-10 a produs câteva accidente de zbor, cu urmări diferite, de la ușoare deformări ale unor organe componente, până la catastrofe aeriene, soldate cu decesul echipajelor și distrugerea aparatelor.

Astfel, primul eveniment de zbor se produce în 1951, la Centrul de instrucție al aviației, cu avionul U.IL-10 nr.2, care suferă ușoare deformări pe timpul aterizării.

Alte avioane care au fost avariate în accidente și reparate în unități sau la uzină, sunt cele înmatriculate cu numerele (ordinea în care sunt menționate este cea cronologică!): 6, 100, 315, 906, 457 (U.IL.), 418, 068, 094, 096, 271, 481, 423, 646, 79, 3, 483 (U.IL.), 321, 084, 327, 477, 578, 682, 881, precum și alte 5, la care nu au fost consemnate înmatriculările.

Avioanele înmatriculate, cu numerele: 720, 461, 705, 707, 453, 687 și 082 se distrug în catastrofele aeriene, odată cu echipajele lor, iar numărul 315 a fost reformat în urma capotării la aterizare.

IL-10 nr. 817, aflat în prezent expus la Muzeul Aviației, a suferit și el o accidentare, în 1953, în procesul decolării. Reparat în unitate, avionul a fost dat în continuare la zbor, până la sfârșitul anului 1959.

Restaurat avionul se află alături de celelalte exponate de pe platforma Otopeni a Muzeului, așteptându-și vizitatorii.

Dumitru Rosoga

1. Cătarea VV-I 2. Manetă pentru urcarea în cabină 3. Bornă de antenă 4. Numărul uzinal 5. Pârghia trimerului - flettner 6. Priză pentru alimentare pe aerodrom 7. Îmbinările acoperirii capotei 8. Mitrallera ȘKAS 9. Dispozitivul fixator de bombe sau al rezervorului de combustibil suplimentar 10. Far de aterizare 11. Tunul VJa 12. Inscripție 13. Rezervorul de aer al motorului 14. Tunul N-37 15. PVD 16. Lumini pentru navigația aeriană 17. Indicator mecanic pentru poziția șasiului 18. Indicator mecanic pentru poziția voletelor 19. Prizele armelor reactive 20. Dispozitivul RS-132 21. Dispozitivul RS-82

CABINA

1. Butonul manetei de intervenție a voletelor 2. Butonul manetei de intervenție a șasiului 3. Indicator cu trei săgeți 4. Termometru pentru apă 5. Butonul pentru gaz 6. Bobina trimerului 7. Turometru 8. Indicator pentru presiunea de admisie 9. Altimetru 10. Vitezometru 11. Vizor VV-I 12. Compas 13. Indicator de înclinare și derapaj 14. Variometru 15. Giroorizont 16. Ceas 17. Voltmetru 18. Priză 19. Lampi de semnalizare a șasiului 20. Butonarea și semnalizarea lansării bombelor 21. Reflectorul lămpii de cabină 22. Manivela de oprire 23. Volet cu microtelefon 24. Manivela de comandă a radiatorului de nivel 25. Manivela de siguranță 26. Pârghie de rearmare a tunurilor și mitralierelor 27. Manivela trollului de evacuare de avarie a șasiului 28. Plunger pentru pompa de benzină 29. Manivela de avarie pentru tren 30. Manivela pentru gura de incendiu 31. Radioreceptor 32. Buton pentru tragere cu rachete 33. Tragere cu tunul 34. Siguranța 35. Tragere cu mitrallera 36. Maneta de frânare 37. Buton pentru lansarea de bombe 38. Pedală 39. Comutator de magneto 40. Termometru de ulei 43. Mansa radiatorului de apă 44. Manometre de rearmare și umplere