noiembrie 1952. Avionul a fost înzestrat cu un motor de 3400 kgf Rolls Royce Avon RA 7R. Prototipurile au fost testate atât de Saab cât și de piloții de la Flygvapen Experimental Center și pe 25 octombrie 1953 în cursul unor încercări Lansen a depășit 1 Mach în picaj.

În această perioadă, Saab a acordat primul contract de producție lui Flygvapen și din 1955 prima serie de Lansen A32 A a înlocuit dotarea cu T 18B (cu motoare cu piston) a flotei de la Ronneby, iar în 1956 și flotele 6 și 7 au fost înzestrate cu aceleași aparate.

Adevărat vârf de lance al flotei aeriene suedeze, avionul SAAB 32 Lansen a fost aparatul cu viața cea mai lungă folosit în întreaga Scandinavie. Încă de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, au apărut pe scena aviației mondiale câteva avioane de atac la sol cu rază scurtă de acțiune, dar ele continuau să reprezinte adevărate "rara avis" în dotarea forțelor aeriene ale lumii. Astfel, deși azi poate fi considerat un avion complet obișnuit totuși acum 40 de ani când echipa Saab condusă de Artur Brasjö, a început colaborarea cu Royal Swedish Air Board, proiectul pentru Lansen era deosebit de îndrăzneț. Discuțiile preliminare ce au ținut până în toamna lui 1946 au dus la crearea unui avion cu aripă delta, cu două motoare turboreactoare, concepție total inovatoare pentru acea vreme când se considera că o configurație bimotoare este incomparabilă cu motoarele turboreactoare.

Câteva eșecuri ale prototipurilor noilor aripi au dus la scăderea entuziasmului în această privință iar în 1948 s-a hotărât adoptarea unei aripi convenționale trecându-se la crearea prototipului 1119. Au trecut săptămânile și curând a devenit evident că tipul 1119 cu aripa joasă, două motoare turboreactoare era prea mare și prea scump pentru un avion de război astfel încât în octombrie 1948 lucrul la acest proiect a fost oprit.

La naștere SAAB 32 Lansen

În locul lui 1119, Air Board a luat în considerație alt Saab tipul 1150. Acesta era mai mic, mai puțin complex, neavând magazie pentru bombe în interiorul fuselajului și fiind propulsat de un singur motor. La 20 decembrie 1948 Saab a primit instrucțiuni pentru proiectarea detaliilor de design a celui ce avea să fie Saab 32 Lansen. Astfel, după ce aripa a fost experimentată pe Saab 202 și Saab 91, a început construcția primelor patru prototipuri, primul zbor având loc la 3 noiembrie 1952.

Fuselajul

Avionul Saab 32 Lansen are fuselaj monococă a cărui secțiune seamănă cu a Messerschmitt Me 262. În botul avionului se găsește sistemul radar; apoi secțiunea următoare de fuselaj se află cabina de pilotaj, presurizată, cu două locuri pentru echipaj, roată de bot complet escamotabilă, echipamentul electronic, tunul și muniția, precum și prizele de aer ale motorului, secțiunea de mijloc conține motorul principal și agregatul de pornire (APU), rezervorul de combustibil și instalațiile hidraulice, secțiunea de coadă conține camera de ardere a motorului, ajutajul de evacuare, mecanismul de comandă a derivei.

Aripa

Lansen este un avion cu aripa joasă cu construcție monobloc ce este relativ subțire dar conține două rezervoare de combustibil, trenul de aterizare principal și structura de rezistență a acroșajelor pentru bombe.

Motorul

SFA a construit motorul cu postcombustie din seria Avon 100 denumit RM 5 A 2 ce dezvolta 3460 kgf având greutatea de 4700 kg și fiind alimentat de rezervoarele de combustibil de 3500 l din aripă și fuselaj și de rezervorul suplimentar de 600 l acroșat de fuselaj.

Echipamentul electronic

Include radarul de navigație LM Ericson dezvoltat în varianta PN 50/A și PN 51, radarul de recunoaștere PS 43/A precum și radarul altimetru.

Armament

Avionul este dotat cu: 4 tunuri de 20 mm, mai mult de 1500 kg încărcături exterioare cuprinzând 12 rachete de calibru 18 cm sau 24 de 13,5 cm sau 3 bombe de 500 kg, 4 de 250 kg, 2 de 600 kg, sau două focoase RB 04 C. Echipajul este protejat printr-o armură de 10 mm a scaunului și 5 mm a podelei cabinei și de scaunul ejectabil.

J 32 B

O altă variantă a modelului inițial - un avion interceptor de noapte ce poate realiza misiuni independent de condițiile meteo este J 32 B al cărui prototip a zburat pe 7 ianuarie 1957. Proiectul lui a fost început în 1955 și deși diferea doar puțin față de A 32 A a trebuit reproiectat din câteva puncte de vedere. Multe din schimbări s-au datorat înzestrării cu motorul Avon RB 90 MK 47 A de 4790 kgf și cu greutatea de 6600 kg. Creșterea puterii și greutății motorului a dus la reproiectarea prizelor de aer și a structurii locale. Înzestrarea cu un tun mai greu cuprinzând 4 țevi de tip M 55 de 30 mm, precum și modificările sistemului de control al zborului în transonic au dus la creșterea greutății cu cca. 100 kg. J 32 B avea radar PS 42, sistem de ochire în infraroșu, pilot automat și 4 nacele ce conțineau fiecare 19 rachete de 13,5 cm sau 12 de 18 cm, sau 24 de 7,5 cm.

S 32 C

Din martie 1957, avioanele SAAB 32 Lansen au fost folosite ca avioane de fotografiere - recunoaștere în versiunea S 32 C, fiind înzestrate față de versiunea de atac cu radarul PS 431/A și o baterie de camere de fotografiat: 3 de joasă altitudine SKA 16 (Vinten), 1 de altitudine înaltă SKA 15 (WILLIAMSON) și 2 SKA 23 (Fairchild) folosite împreună cu detectorul optic Jungner FL S2. Recunoașterea nocturnă era făcută cu ajutorul unei celule fotoelectrice și cu 12 bombe de iluminare M 62 de 75 kg. Între 1959-1960 câteva S 32 C Lansen au fost livrate diviziei 1 și 5 la Nyköping unde au zburat cu S 32 E Drake.

Ultimul A 32 A a fost livrat în 1957 iar ultimul J 32 B la 2 mai 1960, terminând astfel producția de Lansen ce totaliza 450 avioane (din care 280 A 32 A) incluzând prototipurile.

Deși producția s-a încheiat, avioanele Lansen mai brăzdau cerul Suediei chiar și în 1971 fiind continuu modernizate și integrându-se în sistemul defensiv STRIL 60. De asemenea ele au jucat un rol major în dezvoltarea ulterioară a aviației Suediei, folosind la testările echipamentelor avioanelor Saab DRAKEN și VIGGEN care i-au luat locul începând din anul 1971.

SAAB 32 - CARACTERISTICI TEHNICE

Denumirea: A 32 A, J32 B, S 32 C Perioade de fabricație: 1955-1957, 1958-1960, 1959-1960 Tip motor: SFA RM 5 A 2, SFA RM 6A, SFA RM 5A2 Viteză maximă (Mach): 0,91, 0,93, 0,91 Viteză de croazieră (Mach): 0,8, 0,8, 0,8 Viteză ascensională (m/s): 60, 100, 60 Plafon de zbor (m): 15000, 16000, 15000 Greutate (gol) (kg): 7438, 7500, 7700 Încărcătură normală (kg): 10413, 11194, 11063 Încărcătură maximă (kg): 13600, 13500, 12500 Anvergură (m): 13, 13, 13 Lungime (m): 14,94, 14,94, 14,94 Înălțime (m): 4,65, 4,65, 4,65 Suprafața aripilor (m²): 37,4, 37,4, 37,4

Traducerea și adaptarea Anca ȘENDREA

NU UITAȚI! Magazinul HOBBY, str. Ștefan Furtună 125-127, sector 1, București, vă pune la dispoziție documente, subansamble, kit-uri sau modele complete! Cel mai dotat magazin din România!