Submarinul DELFINUL a fost construit între anii 1927-1931 de șantierele navale Quarnaro din Fiume (astăzi portul iugoslav Rjeka). Era cea de-a treia comandă de submarin pe care o făcea marina română, primele două rămânând nefinalizate. În 1915, un mic submarin comandat șantierului Fiat din Spezia, în cadrul unui program naval de realizare a unei Flote Moderne de mare, fusese preluat de marina italiană intrată în același an în primul război mondial, iar în 1920, statul român renunțase din motive financiare la submarinul de cca. 350 tone, comandat și acontat cu câțiva ani înainte casei franceze Schneider, deși ajunsese chiar să trimită în Franța un delegat pentru perfectarea tratativelor de achiziționare, ca și personal pentru instruire.

Eventualitatea, în urma unei propuneri făcute de Anglia la Versailles (1919), ca submarinul - ca armă - să fie scos în afara legilor, nu s-a realizat însă. Conferința de la Washington (1921-1922) a principalelor puteri navale, a admis existența în continuare a flotelor de submarine. Numărul mare de torpilări de nave militare, ca și uriașul tonaj comercial dat la fund în primul război mondial, făcuseră de altfel din submarin "arma săracului", adică a forțelor care neputând dispune de suficiente forțe de suprafață, se apără și atacă adversarul cu nave submarine.

În 1926, reluarea programului naval român din 1914, a prevăzut construirea în Italia, pe lângă 2 distrugătoare, și a unui submarin precum și, în mod just, a unei nave bază, dat fiind că la Constanța nu exista arsenal maritim pentru navele militare.

Tipul de submarin ales a fost cel care se arătase cel mai eficient ăn primul război mondial: submarinul torpilor de tonaj mijlociu (600-700 tone), dispunând de 6 tuburi pentru lansarea torpilelor și o autonomie de marș de 10 000 de mile.

Guvernul italian a repartizat însă comanda submarinului și a navei bază șantierului Quarnaro, care nu mai construise submarine. O comisie română de ofițeri și maeștri, prezidată de căpitan comandorul Gheorghe Koslinski, specializat la Toulon în arma submarină, a fost trimisă în iunie 1927 la Fiume pentru supravegherea construcțiilor. Spre deosebire însă de 4 distrugătoare, comandate de statul italian tot atunci aceluiași șantier și care au fost lansate unul după altul, ca și nava bază Constanța - lansată în 1929, construcția submarinului a înaintat încet. Personalul român s-a găsit mai tot timpul pe șantier, instruindu-se și cooperând cu specialiștii italieni - între alții amiralul Maraghini și inginerul Itti Bacici - în realizarea unei nave corespunzătoare tehnicii contemporane. La 6 iunie 1930, în cadrul lansării sale, "DELFINUL" a alunecat în apă cu o viteză de bun augur, dar, un an mai târziu nu era gata și nava bază a trebuit să plece în țară fără submarin. Nici după o prelungire cu încă 6 luni a termenului de livrare, constructorul nu a fost în măsură să predea submarinul. Ca urmare, Comisia de supraveghere a fost rechemată în țară la începutul anului 1932 iar Statul român, la propunerea Comisiei tehnice a marinei, a reziliat contractul cu Șantierul Quarnaro și și-a revendicat drepturile pe calea justiției.

Tribunalul Ilfov a dat câștig de cauză Statului român dar, conform legislației italiene, sentința dată împotriva unei întreprinderi italiene nu putea deveni executorie fără recunoașterea ei de către instanțe italiene.

Timp de peste 3 ani lucrurile au rămas pe loc. S-a ajuns totuși la o reluare a tratativelor și la o reglementare a cazului. Un inginer naval român a vizitat submarinul constatând că fusese bine întreținut de șantier, după care în august 1935 o comisie română de recepție s-a deplasat la Fiume unde a început executarea tuturor probelor de suprafață, imersiune, lansări, tir naval ș.a. Tot la Fiume a fost trimisă în toamnă și nava bază CONSTANȚA cu echipajul DELFINULUI, care a asistat la ultimele probe.

Submarinul a corespuns bine probei principale de imersiune (16 noiembrie), scufundându-se până la 82 de metri în condițiile cerute; a rămas totuși în sarcina șantierului punerea la punct a anumitor instalații. Așa că predarea navei s-a încheiat abia la 9 mai 1936, când echipajul, reîntors cu nava bază la Fiume, a luat în primire nava sub comanda căpitanului Victor ("Niță") Voinescu. La ceremonia de ridicare a pavilionului românesc au participat autoritățile locale italiene, conducerea șantierului Quarnaro și câțiva specialiști italieni cărora le-a adus mulțumiri comandorul Victor Schmidt, președintele Comisiei române de recepție.

Soluția constructivă a DELFINULUI îmbina elementele de tehnică germană, italiană și franceză. Avea 650 tone deplasament la suprafață, 900 în imersiune, 6 tuburi lans torpile de 533 mm (torpile Whitehead), un tun naval și a/a Bofors de 102 mm, 2 periscoape Zeiss, o viteză la suprafață de 14 noduri/9 noduri în imersiune, 2 motoare Diesel Sulzer de 1600 C.P. pentru navigația la suprafață și motoare electrice alimentate de o baterie proprie de acumulatori (Monza) pentru cea în imersiune. Autonomia de mars era de 10.000 de mile. Echipajul număra 40 de oameni din care 6 ofițeri, 26 maeștri și subofițeri și 8 oameni din contingent.

Un mic defect de stabilitate în imersiune fusese compensat cu o mică suprastructură spre pupa cocoașa, în adăugirea formelor de liberă circulație.

Perioada de amarinare a echipajului a ținut până la începutul lunii iunie.

Împreună cu nava bază, DELFINUL s-a deplasat apoi la Napoli pentru a-și lua torpilele. În sfârșit, la 27 iunie, după o călătorie pe mare de două săptămâni, submarinul a ajuns la Constanța, unde avea să fie încadrat oficial în Divizia de Mare cu prilejul Zilei Marinei (15 august).

Pentru marina română, înzestrarea flotei cu un submarin, o navă cu un grad special de tehnicitate, însemna un motiv de mulțumire și mândrie. Dar la nouă ani de la punerea sa pe cală, ținând seama de progresele realizate destul de rapid în acei ani de către arma submarină, DELFINUL era îndreptățit să rămână întâi de toate un submarin școală. Și așa a și fost, constituind împreună cu nava bază o unitate aparte a Diviziei de Mare, la care aveau să se adauge în 1940 și primele trei vedete torpiloare. S-au întocmit regulamente tehnice și tactice pentru întrebuințarea navei, personalul era de acum format și, în marina noastră, arma submarină a pornit-o astfel bine de la început.

Construirea următoarelor 2 submarine a început în 1938 la Galați. Folosindu-se experiența de la Fiume și urmărindu-se instruirea personalului cu seriozitatea cerută de tehnicitatea armei, grupul de submarine, sub comanda căpitan comandorului VOINESCU, avea să constituie mai târziu, față de cerințele operative, cea mai pregătită unitate a Forței Navale Maritime.

În iunie 1940, cu prilejul crizei politice, DELFINUL, aflat la Constanța, a fost trimis în larg - ca și submarinele poloneze de la Gdynia în anul precedent - spre a fi ferit de bombardamente aeriene. A fost însă rechemat după scurt timp după rezolvarea crizei. Fusese de altfel singura navă din Flota Maritimă gata îndată de marș.

Tot la Constanța s-a găsit submarinul și la 22 iunie 1941, când, prin începerea ostilităților cu U.R.S.S. în Marea Neagră, a fost trimis într-o primă misiune în largul portului. S-a întors, după câteva zile fără să fi văzut altceva decât semnalizările unor nave ce se apropiaseră de litoralul românesc în noaptea de 25/26 iunie. Locul său în port, împreună cu nava bază, la dana zero, era însă destul de expus bombardamentelor aeriene.

La 3 august, o schijă i-a găurit turela și "Grupul submarin și vedete torpiloare" s-a mutat în bazinul gării maritime.

În cele două cruciere executate în larg în lunile iulie și august 1941 - una în bazinul estic al mării, cealaltă în bazinul vestic - submarinul nu a văzut nici o navă. Instrucțiunile sale operative prevedeau evitarea oricărui atac, oricărei acțiuni care ar fi pus în primejdie siguranța navei. Într-adevăr, rolul DELFINULUI trebuie să fie acela de "ship in being", navă în viață, care numai prin existența sa impune flotei care stăpânește marea măsuri de siguranță antisubmarine pentru orice navă, pentru orice convoi, existând permanent o primejdie submarină. De altfel, în septembrie, într-o nouă crucieră în bazinul estic, zărindu-se prin periscop o grupare de nave militare, comandantul Corneliu Lungu a evitat judicios angajarea într-o acțiune care ar fi dus probabil la pierderea navei proprii.

La 5 noiembrie 1941 însă, submarinul, aflat în sudul Crimeei, sub comanda celui de-al 3-lea comandant al său, căpitanul Constantin Costachescu a zărit prin periscop o navă de transport ce venea dinspre est spre Ialta.

Nava părea neescortată, dar submarinul a manevrat spre a se plasa, spre coastă unde detecția sub apă era mai puțin probabilă. Nava a schimbat însă de drum, poate în cadrul unui zig-zag prelungit, și s-a oferit în poziția clasică a unei ținte, la 800 de metri depărtare.

Exploziei torpilei, lansată cu tubul 6 din pupa, i-a urmat o a doua explozie, probabil a unei căldări sau a unor muniții de la bord. Prin periscop nava păruse mare; în realitate a fost vorba de un transportor vechi URALET, de 195 tone. Fie că bula de aer de la lansarea torpilei nu a fost bine absorbită, fie că unitățile escortei - nezărite prin periscop - au reacționat grabnic, submarinul a fost de îndată reperat și supus unei grenadări intense. Comandantul Costachescu a guvernat spre larg, în ideea stopării complete a oricărui motor sau agregat de la bord pe timpul perifonărilor și câștigării unei cât mai mari imersiuni pe timpul exploziilor.

Submarinul a depășit astfel cota de 80 de metri presiunea apei făcând să scârțâie tablele balasturilor. S-au înregistrat 23 de grenadări, numărându-se între 80 și 90 de explozii de bombe. Pentru menținerea moralului, căpitanul Costachescu a ordonat păstrarea deschisă a porților transversale etanșe dintre cele cinci compartimente ale navei, spunând: "Ori scăpăm toți, ori ne ducem toți!". După un timp, ce a părut imemorial celor de la bord, în realitate cca. 8 ore, DELFINUL s-a putut degaja la sud, înspre coasta Asiei Mici și ieși apoi noaptea la suprafață pentru reîncărcarea bateriei. A dat radiogramă, anunțând lansarea cu tubul 6 și s-a îndreptat spre Constanța. Scăpase de Scyla dar nu și de Caribda. În apropierea coastei românești, o furtună izbucnită brusc era să scufunde submarinul, surprins la suprafață și, care a izbutit cu greu să reintre în imersiune. La 7 noiembrie, DELFINUL a intrat în port la Constanța, practic nevătămat.

Pentru Flota Roșie a Mării Negre, torpilarea lui putea apare ca o torpilare obișnuită, izbutită, față de cele mai multe reușite de submarinele sovietice. Dar flota Mării Negre avea o armă submarină numeroasă, experimentată, cu tradiție din primul război mondial.

DELFINUL a mai executat două misiuni și în mai-iunie 1942, în ultima luând la bord un corespondent de război, care avea să descrie zgomotul bătăliei de la Sevastopol Chersones din zilele dinaintea părăsirii sale vremelnice de către flota Mării Negre. Veghea a/s și grenadările continue ale navelor de siguranță, care acopereau pe mare evacuarea, au împiedicat însă apropierea de baza atacată pe uscat și din aer.

În octombrie 1942, prin sosirea în Marea Neagră pe calea Dunării a primelor submarine ale Flotilei 30 germane - care avea să numere 6 unități - DELFINUL și-a încheiat cariera sa operativă. Executase 8 misiuni. A fost trimis pentru reparații generale la Galați, unde a ajuns la 24 noiembrie.

În 1944, spre a fi ferit de bombardamente aeriene, DELFINUL a fost remorcat pe Dunăre în sus cu șantierul Naval Mobil până la Izlaz, unde avea să fie luat de marina U.R.S.S. la 15 septembrie 1944.

A fost restituit marinei române împreună cu alte unități, la Galați la 12 octombrie 1945. Tratatul de pace de la Paris din 10 februarie 1947, avea să interzică României să mai posede submarine militare. A rămas totuși cu personal tehnic la bord în reparație până în 1954, când a fost remorcat la baza navală Mangalia, pentru instrucție.

A făcut apoi câteva imersiuni de exercițiu în lac și în mare dar infiltrațiile de apă în corpul rezistent fiind numeroase a fost ținut în continuare numai în bază. În 1959 avea să fie clasat definitiv și demontat.

Motoarele sale au fost însă păstrate și aduse mai târziu la Muzeul Marinei din Constanța și Muzeul Tehnic din București.

SUBMARINUL "DELFINUL"

22 iunie 1941 - Ziua de 22 iunie este ziua decretării mobilizării. - Se pregătește submarinul pentru ieșire în mare și către orele 17.00 se iese conform programului stabilit cu următorul echipaj: Căpitan Costachescu Constantin Cpt. mec. Papaianopol Panait Lt. Argeșanu Șerban Lt. Marinescu Alexandru Asp. mec. Popescu Panait Sublt. Dimos Eustatiu Mstr. III Nae R. Marin Mstr. III Stefănică Ioan Mstr. III Melinte Gheorghe Smstr. I Costache Ioan Smstr. I Spănu Gheorghe Smstr. I Manea Mihai Smstr. I Cristea Petre Smstr. I Mărăcine Oprea Smstr. I Bugescu Nicolae Smstr. I Răpeanu Amedeo Smstr. Loghin Pantelimon Smstr. II Voiculescu Vasile Smstr. Diacu Gheorghe Smstr. II Ciobanu Minel Smstr. II Munteanu Simon Smstr. Doagă Mihai Smstr. Popescu Tudor Smstr. Stoi Gheorghe Smstr. Teodoroiu C-tin El. Sgt. Ghiță Costache El. Sgt. Mihai Gh. Mihail El. Sgt. Tincu Petre El. Sgt. Trandafirescu C-tin El. Sgt. Gheorghiu Vasile Sergent Borceanu Vasile Sergent Diaconescu Nicolae Sergent Taringrădeanu Ghe. Caporal Dan D. Gheorghe Caporal Roman Pavel Caporal Livintz Vasile Caporal Pop Isidor Caporal Tudor M. Tudor Marinar Dumitru Neagu.

23 iunie 1941 - Submarinul anunță prin radio alarmă aeriană. 10 avioane sovietice în drum spre Constanța.

28 iunie 1941 - Se iese în mare pentru diferite exerciții la suprafață.

2 iulie 1941 - Se iese în mare pentru a se executa o imersiune de dozaj la capătul de Nord al poligonului de lansare.

10 iulie 1941 - Ieșim din portul Constanța pentru executarea ordinului de operațiuni nr. 5 al comandamentului Diviziei de Mare; - De la această oră, până la ora 16.05 navigăm izolat, spre Sud, în interiorul barajului, pe drumul balizat, până la 5 Mm Est de Tuzla unde se intră în dispozitivul de siguranță și dragaj; - Se navighează în coada formației, în drumuri Sud și Est, până la ora 17.28 când navigăm în imersiune la punctul 11 Mm S-E Cap Tuzla. La ora 16.20, avioane sovietice bombardează Constanța; - Navigăm în imersiune în drum S-E. La ora 20.40 ieșim din imersiune la 22 Mm S-E de Mangalia; - Se continuă navigația la suprafață în același drum până la ora 21.22 când observăm la Pp. Td. la circa 1000 m un semnal de recunoaștere făcut cu proiectorul. Din cauza întunericului spre vest nu se poate distinge nava, este probabil în prezența unui submarin sovietic.

11 iulie 1941 - La ora 1.50, 48 Mm Est de Kaliacra se ia drum Est; - Intenția este de a mă apropia de Sudul Crimeei dinspre S-V, deplasându-mă astfel, încât să pot intercepta fascicolul de drumuri care leagă Bosforul cu porturile sovietice care sunt cuprinse între Sevastopol și Strâmtoarea Kerch; - La ora 15.25 se face un exercițiu de alarmă intrând în imersiune. Se navighează în imersiune până la ora 17.10;

12 iulie 1941 - La ora 3.30 se vede la Bd. coasta Crimeei. Ne aflăm la 30 Mm Sud de Cap Aya; - La ora 5.24, 25 Mm S-S-V de Cap Aitodor, intrăm în imersiune și continuăm navigația spre Est; - Intenția este de a mă plasa încet și neobservat în zona centrală în care se intersectează drumurile Bosfor, Kerch și Sevastopol; - La ora 13.10 fiind în afara vederii coastelor Crimeei, ieșim la suprafață luând drum spre Novorosisk;

13 iulie 1941 - La ora 8.20, 25 Mm V-S-V Cap Idocopas, intrăm în imersiune; - Intenția este de a mă deplasa neobservat pe drumul care duce spre Batumi. - Navigăm în imersiune timp de 11 ore, explorând continuu zona prin menținerea submarinului la cota minimă. Nimic în vedere. Pentru a avea siguranța unei bune observări, se iese de două ori cu submarinul în semi-imersiune cu care ocazie se fac și calculele nautice. Nu se constată nici o supraveghere aeriană. Marea calmă, vizibilitatea foarte bună; - La ora 19.28 se iese la suprafață 18 Mm S-V de Cap Idocopas. Coasta Caucazului este în vedere spre Est și N-E;

14 iulie 1941 - La ora 1.40, 16 Mm S-S-V Cap Idocopas se ia drum spre Capul Idocopas în scopul de a-l apropia la distanță minimă; - La ora 2.30 coasta se vede foarte bine. Suntem 12 Mm Sud Cap Idocopas. Nimic în vedere. Intrăm în imersiune; - Intenția este de a mă apropia neobservat de portul Novorosisk, în scopul de a observa ce mișcări de nave sunt în zonă și a le ataca; - La ora 5.20 se observă un hidroavion tip Savoia care explorează zona. - De la ora 8.08 navigăm în drumuri Nord, apropiindu-ne de portul Novorosisk. - Către orele 9.30 încep a se auzi semnale sub apă. Ne aflăm la 15 Mm Sud Ghelenjek. Continuăm a naviga spre Nord explorând orizontul. Semnalele sub apă se aud în mod continuu până la ora 17.08. Ele prezintă următoarele caracteristici: - Durata transmisiei: 1m.30s; - Pauză: 6-7 minute; - Intensitatea variabilă; - Cuprinsul transmisiei: "NAS PRIETE NAS" 2409 21 linii RP (repetare). Modul de transmitere permitea a reduce semnalele nefiind date de vreun aparat automat. Câteodată erau atât de puternice, încât judecând după aparatele noastre stațiunea părea la o distanță de maximum de 5 Mm. - Pe timpul supravegherii în zonă, vizibilitatea foarte bună. Nimic în vedere.

15 iulie 1941 - Intenția este de a mă deplasa în Nordul zonei de acțiune, spre centrul de gravitate ordonat, în scopul de a patrula pe drumurile care leagă porturile Novorosisk - Kerch Theodosia Yalta și Sevastopol. - La ora 7.34 ne aflăm pe limita de Nord a zonei de acțiune. Nimic în vedere. - La ora 14.39 identific o navă, în S-E, la circa 8 Mm. Pare o navă de război care are drum Novorosisk - Yalta. - Deduc că din cauza vizibilității avantajoase navei sovietice, am fost observat și probabil a luat un drum contrar. - La ora 19.40 ieșim la suprafață la 18 Mm Sud Cap Meganom. La această oră Cap Meganom se vede foarte bine în Ra = 344° - De la această oră navighez la suprafață spre Sud până la ora 22, în scopul de a mă deplasa pe limita de Sud a centrului de gravitate a zonei de acțiune și a putea intercepta pe timpul nopții drumul Novorosisk Sevastopol.

16 iulie 1941 - La ora 2.21 se dă alarmă. Se observă spre Nord, la circa 1 Mm, o rachetă verde. Din cauza condițiilor de vizibilitate defavorabile submarinului, luna fiind la Est, nu se poate observa nimic. Se intră rapid în imersiune. - După circa 10 minute se aud deasupra submarinului, prin aparatele de ascultare și ulterior prin corpul navei, zgomote de elici și motoare. Zgomotele sunt asemănătoare cu ale vedetelor rapide. După circa 15 minute nu se mai aude nimic. - La ora 8.25 ieșim la suprafață la circa 40 Mm Est Cap Aitodor. După 10 minute de navigație la suprafață spre N-E se dă alarma, deoarece se observă în prova, la circa 2 Mm, un hidroavion tip "Savoia" care explorează zona. - Navighez pe timpul nopții în zig-zag spre S-V până la 55 Mm S-E Cap Aitodor.

17 iulie 1941 - La ora 10.45 se observă spre S-E un balon captiv la circa 2 Mm. Observăm că acest balon are o deplasare foarte înceată și bănuind că ar putea fi remorcat de vreo navă, intru în imersiune rămânând la cota periscopică. - La ora 18.08 se aud prin corpul navei semnale sub apă, la distanță mică. - La ora 23.19 se observă pe neașteptate o lumină foarte slabă la circa 500 de metri în Bd. submarinului. Condițiile proaste de vizibilitate nu permit a identifica nava. Deduc că este o navă ușoară de patrulare și în consecință intru rapid în imersiune. - De la această oră continuăm în imersiune drumul spre Nord, făcând ascultare la aparate. Nu se aude nimic.

18 iulie 1941 - La ora 8.44 suntem la 12 Mm Est de Cap Ayu-Dagh. Întorc spre S-V pentru a contura de aproape coasta. Se explorează în mod continuu orizontul. Nimic în vedere. De la această oră vizibilitatea se reduce, totuși coasta este vizibilă, putând observa casele aflate pe mal. - La ora 11.30, 10 Mm Est Yalta luăm drum Sud. Se observă perfect Capul Aitodor. Nici o navă în vedere. - La ora 18.35, din cauza furtunii suntem obligați a ține la capă cu viteza redusă în drum S-V. Valurile sunt foarte puternice și forțează puntea, sfaramând și smulgând câteva panouri. Cel mai mult au de suferit tunul și turela, unde izbiturile valurilor produc avarii și rupturi în tablă.

19 iulie 1941 - La ora 8 trecem prin rafale dese de ploaie. Vântul crește în intensitate, până la forța 9. Valuri foarte mari. Puntea submarinului suferă foarte mult. Nimic în vedere. - La ora 15.23, 95 Mm Est Sabla, observăm un submarin sovietic de 200 tone, două carturi în prova babord, la circa 3 Mm. Submarinul se află în soare și are drum Est contrar nouă. - Marea foarte agitată. Menținem la capă cu marea din prova, iar submarinul sovietic cu marea din pupa. - Se dă alarma pentru luptă la suprafață. Marea nu ar fi permis nici unuia dintre noi un atac în imersiune. Abat spre Nord, pentru a mă plasa în condiții de vizibilitate mai bune. Imediat ce abat, submarinul sovietic se întoarce spre Sud, luând drum paralel cu al nostru. În acest moment, distanța a scăzut la 2500 m. Amândoi ne aflăm în drumuri paralele spre N-V. Măresc viteza pentru a-l întrece și a ocupa o poziție de unde să pot lansa cu pupa. Îl întrec în mod vizibil, reușind a mă plasa în condiții mai bune. Este o imposibilitate a arma tunul, deoarece valurile acoperă și comanda submarinului. - La ora 16.28 abat la stânga pentru a putea trece cât mai spre prova sa și a micșora distanța. Fiind în imposibilitate a arma tunul din cauza valurilor, urmăresc o plasare pentru lansare cu pupa. Submarinul sovietic manevrează depărtându-se. Turela sa nu mai poate fi observată decât foarte rar. Apreciez că o lansare din pupa nu ar mai avea șansă, distanța fiind prea mare, iar marea prea agitată.

La ora 16.48 apar, in zona in care se afla probabil submarinul sovietic, douá, hidroavioane care fac căutare în cere la altitudine mică. Nu suntem observați. Neputându-le identifica. sunt fortat a intra rapid in imersiune, in acopul de a mă sustrage unui eventual atac. Submarinul DELFINUL nu dispune de mitralierà antiaeriană. 20 Julie 1941 La ora 0. intrând în zona probabilă pe timpul nopții a sub- marinelor sovietice, se navighează cu intreg echipajul la posturile de luptă și se reduce viteza, marea fiind calmă și siajul fos- forescent. La ora 3.16 făcându-se lumină, intram in imersiune la 22 Mm Est Mangalia. Se navi- ghează in imersiune foarte incet si ulterior rămânem stopați la cota periscopică în punctul ordonat. unde aștep- tám navele destinate sigu ranței și dragajului, pentru intrarea in barajele noastre. - La ora 9.55 exact la ora si in punctul comunicat de C.F.M., se observă spre Vest doua canoniere, un torpilor, o vedetă și două remorchere dragoare. precum si un hidroavion face recunoaştere. pag. 21 care -Modelism..... La ora 10.15 leşim la suprafață și intrăm în coada for- mației de dragaj, care ne conduce prin canalul de siguranță spre Constanța. La ora 14.30 intrăm in portul Constanța. 22 Julie 1941 Submarinul este andocat pen- tru revizie generală. 30 Julie 1941 - Submarinul lese in mare pen- tru executarea unei misiuni care din cauza avarierii ambreiorului motor stânga se intră în port către orele 21.30. 1 August 1941 La ora 15.00 are loc o alarma aeriană când avioane inamice bom- bardează bazinul de petrol. Este lovit N.M.S. „DUROSTOR şi remorcherul AMARILIS". La ora 17.50 se dá liber de la alarmă aeriană. 2 August 1941 La ora 18.50 se dá alarmă aeriană. Trei bombardiere sovietice lansează bombe in prova submari- nului. Vedeta VIJELIA" are un rezervor de benzină spart. Naval Bază, antena ruptă. Nici o victimă. 3 August 1941 -Submarinul lese in mare pen- tru exercisi. Se intră în port către orele 11.30. La ora 13.45 alarmă aeriană. Avioane inamice atacă în valuri portul și in special se atacă în lun- gul cheului danei militare. Subma- rinul trage 4 proiectile. Se pare că un avion a fost lovit de submarin. Cad bombe peste tot. Este perfo- rată oala de evacuare a motorului termic stânga, tubul de purje al Balastului 6 st., lucru ce imobi- lizează submarinul. La tun. sec- torul dintat al manevrei de inaltime a fost avariat. Trei dinți rupți și turtiți. Cilindrul arcului readucător stânga este turtit de o schijā si necesită reparații. Libera circulație prova este găurità in babord de două schije si in tribord de una. Parapetul comenzii găurit în pupa babord. Un servant de la tun este ușor rănit. Alarma durează până la ora 17.30. După informații luate de Comandamentul German au căzut circa 200 de bombe in port. Se dă ordin pentru schim- barea danel la Silozuri. Se incep lucrările de reparații cu concursul D.P.M. 6-10 August 1941 -Submarinul iese in mare pen- tru exerciții la suprafață și în imersiune. Are loc vizita d-lui amiral Roșca, comandantul Marinei, la bordul submarinului. 12 August 1941 - Submarinul pleacă în a treia crucieră. -Ora 17.30. Alarmă aeriană. La ora 18.03 se iese din port. Navigam izolat in interiorul barajului pe drumul balizat, până la 5 Mm Est Tuzla, unde se intră în dispozitivul de siguranță și dragaj. 13 August 1941 La ora 15.16, trei avioane de bombardament trec de la N-V la S-E. distanță circa 6 Km. Se intră sub apă şi după 10 minute se lese la suprafață si se continuă incär- carea bateriei. La ora 17.16, două hidro- avioane tip „Savoia" trec în acelaşi drum si la acelaşi distanţă. Se intră în imersiune și după 10 minute leşim la suprafață. La ora 21.45 in babord tra- vers, apar 4 lumini de drum de la două nave, probabil distrugătoare sau torpiloare, având drum spre noi, de aceea se stopează și se dă la posturile de luptă. Nu se poate dis- tinge nimic din cauza pâclei, nu se aude nici un zgomot. Nave de co- mert nu ar putea fi din cauza dis- tanței mari de coastă. Luminile se văd suprapuse, apoi dispar, proba- bil ca navele au schimbat de drum venind dinspre Nord sau N-V. După câteva minute luminile dis- par. Fiind în poziție defavorabilă din cauza răsăritului lunei, se con- tinuă drumul. 14 August 1941 La ora 1.25 fiind la 30 Mm E-N-E de Capul Tarkan, se sto- pează. La ora 2 se aud zgomote de vedete spre Nord, in drum V-E. Se aud apoi spre Nord, in drum E-V. Zgomotele de vedete se aud apol venind spre noi. La ora 3.25 zgomotele crescând, se intră în imersiune. Se navighează la cota periscopică. Se explorează tot timpul orizontul și cerul. La ora 14.50 se văd două hidroavioane in Da=240. -La ora 20.15 se stopează și se incarcă bateria până la ora 23.45. 15 August 1941 -La ora 0.15 se la Da = 85° pen- tru a ne apropia de zona ce o avem de supravegheat. -La ora 2.15 fiind la circa 15 Mm de Cap Tarkan, se stopează și se face veghe. -La ora 3.50 se aud zgomote de motoare de vedete. La ora 3.56 zgomotele cresc. Se intră în imersiune. La ora 5.55 se văd la periscop două hidroavioane in drum 300° si înălțime 300-400 metri. La ora 14.12 se vede o navă inamică în Rp 270° la orizont la circa 7000-8000 metri. La prima observare, B făcându-mi-se mic. am dat ordin så pregătească de lansare două tuburi din prova. Făcându-se din nou B era circa 80 stânga. Deci nu mă găseam in poziție favorabilă de lansare. După 23 minute, nava dispare la orizont. Se iese la suprafață pentru a se cerceta mai bine orizontul. Iarăşi nu se vede nimic. -La ora 14.35 se pun motoarele termice, luându-se drum 270°. pentru a ne apropia de zona pe unde a trecut nava. La ora 16.11 două hidro- avioane trec de la V-E venind spre noi. Se intră în imersiune. 16 August 1941 -La ora 9.35, un avion venind spre noi. Intrăm sub apă. Se aud la coastă spre N și Ė bubuituri puternice. La ora 13 se navighează în Da = 225° timp de o oră cu viteza de 3.5 Nd. La ora 15.55 se lese in semilmersiune timp de 10 minute pentru o veghe mai bună și obser- vații astronomice. La ora 18.52 in timpul manevrei de ieşire la suprafață apare un hidroavion mergând de la Vcătre E. Se intră din nou in imersiune. La ora 19.29 se iese la supra- față și se ia Da=180°. viteză 12 Nd. Stanga jos: Trei comandanţi de submarin: Constantin Costachescu, Vasile Lungu și Grigore Ciolac. Dreapta: Tunul de 102 la manevre. Dreapta jos: Patrulare in larna 1941-1942. - La ora 22 se la Da = 165° pentru a trece de paralela 44, zonă in care patrulările de aviație sunt mai rare. 17 August 1941 -La ora 4, viteza se micsorează la 8 Nd. La ora 5.55 apare un hidro- avion tip „Savola" mergând spre S-E. Se intrà in imersiune. 18 August 1941 -La ora 0, la circa 22 Mm S-E de Yalta stopam fiind pe drumul Cap Aya-Batum. La ora 1.30 se la Da = 320°. viteză 8 Nd. pentru a ne apropia de coastā. -La ora 3.04 stopām fiind la 9 Mm de Yalta. Se distinge coasta înaltă a Crimeel. - La ora 3.39 se intră în imersi- une, navigându-se în acelaşi drum până la ora 6.40. Fiind la distanţă de 5 Mm de coastă se iau drumuri pentru a se contura coasta. Se fac continuu observații la periscop. Nu se observă nici o navă sau avion. 19 August 1941 Se continua acelaşi drum. navigația în La ora 12.55 se distinge vag silueta unei nave, probabil distru- gător sau crucişetor, în prova la un cart Td., distanță 10-12 Mm. mergând într-un drum cuprins în sectorul N - NE. Se intră în imersi- une mergând spre Nord. Se face observație și nu se observă nimic. Se lese la suprafață si se pun motoarele termice, navigându-se in drumuri cuprinse in sectorul 1/1998 N-N-NV, până in punctul 20 Mm S-E, Tuzla. La ora 21.15 se ajunge in acest punct și se stopează. 20 August 1941 Stäm stop.ați în acest punct până la ora 4.12, când continuăm navigația în același drum până la ora 4.45. - La ora 5 se intră în imersiune și se navighează spre punctul 8 Mm S-E de Tuzla. La ora 9.05 se vede o vedetă venind spre noi și ieşim la suprafață. Dispozitivul de sigu- ranță si dragaj fiind departe, intrăm din nou in imersiune apropiindu-se astfel de ele. -La ora 9.45 ieşim la suprafaţă și intrăm în pupa navelor dragoare. -La ora 12 fiind la distanță de 4.2 Mm in Ra = 125° de farul Carol se zăreşte in B.dul nostru un periscop și apoi imediat un siaj de torpila care trece prin pupa noas- trà la circa 50 Mm și o parte din turela unui submarin inamic. Poziția submarinului în momentul lansării Rp 40° distanţă de 300-400 metri. Se pun motoarele pe drum si carma banda stânga. Se trece apoi pe motoare temice, se navighează cu toată viteza spre Constanța zig-zag. Se trage cu mitraliera în locul unde a fost zărită turela submarinului inamic. De la 21 31 August subma- rinul staționează în portul Cons- tanța pentru punerea la punct a intregului echipament electric și mecanic. Odihna echipajului și pregătiri in vederea misiunii ce urmează a se executa, astfel încât începând de la 31 August se începe ambarcarea proviziei de război. leşirea in mare are loc în ziua de 2 Septembrie 1941. 3 Septembrie 1941 Se primește următorul ordin special de operațiuni Nr. 14 Strict Secret din 3.IX.1941 al Diviziei de Mare. Submarinul iese din portul Constanța pentru a pleca in a patra crucieră de război. - Până la ieșirea din baraj sun- tem escortați de 2 vedete torpi- loare. Incepând de la Est de Tuzla gruparea de siguranță se com- pletează cu 3 remorchere dragoare si o vedetă torpiloare. La ora 17.30 fiind in afara canalului de siguranță intru in imersiune, continuând singur dru- mul spre Est. Navigâm astfel până se face intuneric complet. La ora 20.30 observám in direcția Constanței o serie de proiectile luminoase. 4 Septembrie 1941 -Navigăm spre Est spre a trece la 29 Mm Sud Crimeea. Către ora 19.30 se våd spre Se- vastopol câteva explozii puternice. La ora 22.05 sunt vizibile in aceeaşi direcție 2 incendii mari. 5 Septembrie 1941 - Continuăm drumul spre Est. în scopul de a atinge coasta Caucazului, prin latura de Sud a zonei de operații ordonată. La ora 11.15 se primeste următoarea radiogramã: 5 Sep- tembrie ora 2.50 nave comert, un distrugător. 2 nave patrulare". Având în vedere punctul submari- nului la ora primirii radiogramei (70 Mm Sud-Est Cap Meganom) si faptul că in intervalul de la obținerea informației până la transmiterea ei. convoiul ar fi putut ajunge la Cap Meganom. orice goană pentru atac, devenea imposibilă. In consecință continui drumul spre Est. La ora 15.39 se intră în imersiune pentru dozaj și pentru exerciții. După o oră suntem la suprafață in drum Est. 6 Septembrie 1941 -La ora 4.37 se poate distinge spre N-E coasta Caucazului. Imediat vizibilitatea se restrânge in toate sectoarele. La ora 9.47 alarmă. În Ra 40° se observá o navă inamică ce merge in Da 150%. Intram rapid in imersiune. Până la ora 10.58 explorăm orizontul, dar nu mai vedem nimic. Continui goana in Da 60° până la ora 11.20 când iar Da=0° pentru a mã apropia de țintă. La ora 11.46 observăm in Ra 355° o vedetă de circa 80 tone care pare stopată. Distanță circa 2 Mile, pe restul orizontului nimic in vedere. Deoarece vedeta este stopată, bănuiesc că ascultă cu aparatele de detectie. Din acest motiv la ora 11.39 abat la stânga luând Da 115. Vedeta incepe să se deplaseze spre S-E. Ra La ora 11.53 se afla in 110. De la această oră dis- pare din vedere. La ora 20.10 se primește radio- grama: „De la aviație 7.30 S-E. 20 Mm Teodosia trei vapoare in Da Est". Aceste nave urmau să intre la Novorosisk si in acest caz nu am fi putut ajunge, fiindcă la ora primirii radiogramei ele ajunseseră sau să continue drumul spre Batum și în acest caz eram plasați pe drumul lor. La ofa 18.35 iesim la suprafață la 15 Mm S-V Tuapse, continuám drumul până la ora 20.25 cu motoarele termice. 7 Septembrie 1941 La ora 3.50 ne aflăm în mars la suprafață cu motoarele termice in Da 320°. Urmăresc a mă deplasa mai in larg pe drumurile de pe coasta Caucazului pentru a observa mişcările de nave din zonă. -La ora 5.14 intrăm în imersiune la 30 Mm la Vest Tuapse și 20 Mm S- S-E Capul Idakopos. Pentru a obser- va mai bine zona care este depărtată de coastă, ieşim în repetate rânduri in semiimersiune. Nimic în vedere. Submarinul este stopat si este derivat spre S-V circa 12 Mm. 8 Septembrie 1941 La ora 3.20 luam drum Da 380°. Intentionez deplasa in zona Capului Idakopos in scopul de a intercepta drumurile de la Novorosisk spre Sud și a putea observa ce mişcări de nave au loc in baia Novorosisk. Vreme fru- moasă și vizibilitate foarte bună. De la ora 5.16 intram in imer- siune apropiind Capul Idokopos. unde la ora 11.17 ieşim la suprafaţă şi continuam a naviga cu motoarele termice până la ora 20.50. Tot timpul nimic în vedere. 9 Septembrie 1941 Cu incepere de la ora 2.47 suntem in Da 0 la suprafață. De la ora 4.23 este in vedere la N-N-V -Modelism..... Capul Utrischt. Intenționez a má deplasa in supraveghere la Vest de Novorosisk pe drumurile care dublează Capul Utrischt, conti- nuam a naviga spre N-E apropiind Capul Utrischt până la 6 Mm. De aici, dublăm coasta cu viteză mini- mă mergând spre Anapa. -La ora 9.35 suntem surprinşi de o navă de luptă venind dinspre Vest care are drumul spre Capul Utrischt. Suntem într-o poziție excepțională de favorabilă pentru atac. lau imediat drum Nord. Nava de război este crucişetorul Komintern. Distanţa este relativ mare, circa 5 Mm. vizibilitatea foarte bună. Pregătesc un tub pen- tru lansare. Deoarece câștigă la relevment măresc viteza. La ora 10.11 crucisetorul schimbă de drum pentru a dubla Capul Utrischt și a merge la Novorosisk. Prin această schim- bare de drum trece la distanță min mã de stâncile aflate la 3 Mm la larg de Ulischenok. Din poziția din care mă aflu pot intercepta și noul drum luat de crucisetor. Acest drum inså må conduce in direcția stâncilor semnalate pe hartă. Deoarece această zonă este interzisă navelor de suprafață, cu atát mai mult este periculoasă sub- marinului sub apă. Sunt obligat să renunț la atac. Crucișetorul trece prin prova la 6000 metri. În acest moment, observ in pupa o navă de pasageri și o vedetă care trec la maximum 1000 metri. Poziția în care mă aflu nu imi permite insă să le atac, deoarece conducând atacul asupra crucisetorului am căzut in pupa lor. (...) Capul Callacra Ra-270 Dist 5Mm. Sabla Caliacra Ra 270 Dist. Mm Sable Ra 230° Dist. 1 Mm Mangalia Ra-270 Dist 3Mm Si Gheorghe Ra-2 Burnes Re-12 Dist. 5/7 Bala banca Ra-280° Dist-2Mm Insula Serpilar Ra-60 Dis 2Mm Sulina Ra-270 Buznas Ra 359 Dist. 2 Budacht Ra-360° Dist. 2Mm Bugaz Ra-350 Dist-5 Mm