Romanian Government decided to buy the Shipyard Turnu-Severin in 1898 from the Austrian Company DDSG. One of their first ships built here after, was the steam tug DUNAREA (DANUBE). Designed for Serviciul Hidraulic-SH, the ship survived two wars and may be seen even today in Canalul Plantelor - Giurgiu.

During the First World War, the ship was used as an auxiliary tug, operating with KOGALNICEANU and BRATIANU monitors and 4 torpedo-patrol boats of Thornycroft type. Camouflage was a real problem as the monitors were green with yellow vertical ribbons and DUNAREA was completely different as you may seen in this issue. The steam engine was never repaired in 100 years of existence and the screws are still originals, together with all details. Let us hope that the new owner will keep her in service as the old one.

Acest remorcher este poate cea mai frumoasă navă de acest tip construită pe Dunăre. Ca tip, este un remorcher fluvial cu două elice și motoare cu aburi. Arhitectural este de sorginte germană. Autorul proiectului original, semnează ing. Ștefan Bedreag, lângă cartușul pe care scrie Regia Monopolurilor Statului Șantierul Naval Turnu Severin. Beneficiarul era Serviciul Hidraulic, însărcinat cu efectuarea lucrărilor de întreținere și exploatare a canalului navigabil al Dunării românești. De aceea, în scopul utilizării multiple și ca navă de studii, DUNAREA a fost amenajată ca navă bază pentru cercetători. Acest lucru a făcut ca remorcherul să fie foarte util în luptele de pe Dunăre din primul război mondial. Forțele Navale Române aveau 4 monitoare din clasa BRATIANU, fiecare însoțit de câte două vedete torpiloare din clasa NICOLAE GRIGORE IOAN (vezi Modelism 2-1985 și Modelism 1-1989). Cele trei nave formau o diviziune ce purta numele monitorului. DUNAREA a fost repartizată ca unitate logistică pe lângă diviziunile KOGALNICEANU și BRATIANU, fiind picturat de camuflaj ca în profilul alăturat.

DUNAREA a fost folosită ca navă logistică, hotel pentru conducerea Escadrei Româno-Ruse, remorcher, salvator etc. Imediat după sfârșitul războiului, revine la Serviciul Hidraulic și în următorii 40 de ani devine o legendă pe fluviu datorită comandantului. Nimeni nu îi mai spune DUNĂREA ci „Nava lui Frumosu", datorită bordajului de alamă furnisat perfect, ce semăna de la distanță cu aurul. Sub această poreclă va face și cel de-al doilea război mondial și apoi va supraviețui pensionării comandantului.

Comandantul de fluviu cls.1 Mihail Frumosu. Legenda dispare odată cu bordajul la reparația capitală a corpului și suprastructurilor. După 1990 nava este achiziționată de către o firmă particulară căreia îi urăm o viață cât mai lungă. Cei mai în vârstă de la SH sau de la NAVROM și-o amintesc. Ceilalți o află acum.

Una dintre cele mai frumoase fotografii ale Marinei Militare Române. La bordul vedetei de siguranță nr. 6 se afla comandantul Escadrei Romano-Ruse de Dunăre, contra-amiralul Nicolae Negrescu. În dreapta, adjutantul acestuia, lt. Horia Macellariu (viitorul comandant al Marinei Regale Române în cel de-al doilea război Mondial). Calitatea fotografiei permite mărirea la o scară practic nelimitată. În planul doi, monitorul BRATIANU și remorcherul DUNĂREA.

DUNĂREA în vara anului 1998. Culorile NAVROM, cu corpul negru și suprastructurile galben deschis și ramele ferestrelor maro roșcat, au fost înlocuite cu cele ale noului armator. În urma unei puternice furtuni, coșul a fost dărâmat în această vară, nava fiind pentru moment în reparație. Ea poate fi văzută pe Canalul Plantelor din Giurgiu, la circa 300 m de podul ce asigură legătura orașului cu portul.

NOU: KIT-ul DUNĂREA În urma succesului înregistrat de modelul PUTNA, redacția vă propune spre asamblare un alt kit de navă românească. Prețul unei cutii de asamblare este de 600 000 lei plus 30 000 taxe postale iar prețul unei machete montate, ca în fotografia de pe copertă, este de 2 000 000 lei plus 30 000 taxe postale.

Copie a planurilor originale de șantier. Colecția MODELISM

Lungime: 21,55 m Lățime: 4,35 m Pescaj: 1,80 m Viteză: 10 noduri An de construcție: 1898