În cursul anului CAVM a propus, și ministerul a susținut, achiziționarea avionului de luptă MIG-23, avion de vânătoare supersonic, cu geometrie variabilă.

În perioada 3 august-21 septembrie, o grupă de 48 piloți, ingineri și tehnicieni din Regimentul 57 a urmat în URSS cursul de cunoaștere al avionului MIG-23 (variantele MF și UB). Cursurile s-au desfășurat în localitatea Lugovaia din RS Kazahstan și raionul Frunze (URSS).

În anul 1979 (23 ianuarie) au sosit în unitate pe calea aerului 2 avioane MiG-23 UB, înmatriculate cu numerele 135 și 136. Pe 23 februarie s-a executat primul zbor cu MiG-23 UB. Avionul a fost pilotat de către colonel Tache Dumitru (instructor șef zbor pentru aviația de vânătoare în CAVM) și locotenent-colonel Stănciulescu Matei (locțiitorul pentru zbor al comandantului R 57). În perioada următoare (1 martie - 30 mai) s-a desfășurat în unitate cursul de cunoaștere și exploatare la sol și în zbor a avionului, curs condus de colonel Tache. Între timp, pe data de 19 mai au sosit 12 avioane MiG-23MF simplă comandă înmatriculate cu numerele 222, 223, 225, 240-247, 926, 927.

Cele 14 avioane au intrat în înzestrarea Escadrilei 1, fiind predate Centrului de Instrucție 14 avioane MiG-21M.

A fost rândul Regimentului 93 să primească MiG-urile 23. Două avioane MiG-23UB (17 iulie) și 12 avioane MIG-23 MF în septembrie 1979, februarie, martie și mai 1980. Dublele au fost înmatriculate cu numerele 110 și 111, iar simplele comandă cu numerele 174, 175, 190-199.

Avioanele au intrat în dotarea Escadrilei 1. Completarea cu noua tehnică s-a făcut în anul 1981 și 1983: 4 MiG-23MF (numerele 201, 202, 203 și 205) și un MiG-23UB (numărul 140) repartizate Regimentului 57 și 4 avioane MiG-23MF (numerele 258, 259, 260, 261) repartizate Regimentului 93.

Cele 2 regimente au primit o dată cu avioanele, autospeciale de control obiectiv și un flux tehnologic de verificare a rachetelor de tipul INGUL. Specializarea personalului tehnic pentru această tehnologie s-a făcut în unități.

Anul 1980 a reprezentat pentru ambele regimente antrenarea personalului navigant și tehnic în exploatarea MiG-ului 23 organizându-se un curs de 3 luni cu scoatere din producție. Pe 12 iunie 1980, piloții și MiG-urile 23 din Regimentele 57 și 93 au participat la aplicația organizată de către țările Tratatului de la Varșovia.

La 1 noiembrie 1981 a avut loc deschiderea oficială a unui nou curs de cunoaștere a avionului la care au fost incluse 41 de cadre.

În anul 1983, și Escadrila a-2-a din Regimentul 57 a efectuat trecerea pe MiG-ul 23. Unitatea avea la acea dată în înzestrare 20 avioane MiG-23MF, 3 avioane MiG-23UB, 28 avioane MiG-21M și 4 avioane MiG-21U.

În anul 1984, în ziua de 24 aprilie a avut loc primul accident cu MiG-23. Piloții colonel Tache Dumitru și locotenent colonel Budiaci Mircea se înapoiau din misiune din Bulgaria (aerodrom Ravnet), cu avionul MiG-23 UB nr. 140. În dreptul localității Nicolae Bălcescu s-a oprit motorul avionului. După 3 încercări nereuşite de pornire în aer a acestuia, piloții s-au salvat prin catapultare, aeronava distrugându-se la impactul cu pământul.

În anul 1986, s-a distrus avionul MiG-23UB nr. 110, ca urmare a unei defecțiuni apărute la bord. Piloții Mircea Dionisie şi Sitaru Gheorghe au catapultat.

MiG-urile 23 se află și în prezent în înzestrarea aviației române. După anul 1990 au fost vopsite în culori de camuflaj.

Înmatricularea și pictura standard a avioanelor la intrarea în dotare, cu excepția cocardelor ce au înlocuit steaua roșie în cinci colțuri cu tricolor la mijloc.

Camuflaj standard pentru fostul Pact de la Varșovia, păstrat și în zilele noastre.

Cu ocazia mitingului de Ziua Aviației organizat în acest an, o surpriză a fost rezervată iubitorilor aviației: MiG-23 Frutti Fresh. Aceste inscripții neconvenționale se datorează unuia dintre sponsorii activității. Fotografii cu MiG-ul 23 Frutti Fresh au apărut și în reviste din Anglia, SUA, Franța etc., fiind considerate absolut originale. Așa le considerăm și noi, așteptând un IAR-93 Tampon, IAR-99 Pasta de dinți sau 21 Crema de ghete, 29 Viagra căci lumea sponsorilor este mare si mulți directori de marketing sunt în ea! Important este să sponsorizeze cât mai multe asemenea acțiuni extraordinar de reușite și atractive. Lăsând gluma la o parte, felicităm organizatorii pentru efortul și mai ales pentru inițiative: am văzut copiii ce stăteau la coadă pentru a intra în cabina unui avion-școală și părinți fericiți că odraslele lor au asemenea pasiuni. Deci, se poate, dar oare numai la Timișoara? Sunt românii din vest mai civilizați sau iubesc mai mult aviația?

MIG 23 MF

Caracteristici tehnico-tactice:

Țara constructoare: U.R.S.S. Anul intrării în înzestrare: 1979 Anul ieșirii din serviciul activ: - Destinație: avion supersonic, cu geometrie variabilă, de interceptare și distrugere a țintelor aeriene precum și pentru misiuni de atac la sol Echipaj: 1 Anvergura: variabilă funcție de unghiul de poziție al aripii (16°, 45°, 72° grade) de la 14,00 la 8,17 m Suprafața portantă: 27,26 mp Lungimea: 17,20 m Înălțimea: 4,82 m Greutatea maximă la decolare: 18400 kg Viteza maximă: 2500 km/h (M=2,35) Viteza ascensională: 210 m/s Plafon practic: 17500 m Autonomie de zbor: 2500 km (cu 3xRS) Distanța maximă de zbor: 4h 25 min Tipul motorului: 1 x R 29-300 Tracțiunea: 1x12500 kgf (cu PC) Înarmarea: 1 tun tip GS-23L calibru 23 mm, cu o cadență de 3400 lov./min.; 4-6 rachete aer-aer diferite tipuri sau 2 rachete aer sol sau 96 proiectile reactive nedirijate calibru 57 mm în blocuri UB-16 sau UB-32 sau 4 proiectile reactive nedirijate calibru 240 mm sau bombe, diferite calibre, până la o încărcătură totală de 1600 kg

Este primul avion sovietic de luptă cu geometrie variabilă: Aripa este formată din două părți: una fixă încastrată la fuselaj și una mobilă ce își poate modifica unghiul de săgeată, prin rotirea în jurul unui pivot ce face legătura între cele două părți.

Pentru executarea deplierii respectiv plierii aripii, aceasta este prevăzută cu mecanisme hidraulice de mare putere și înaltă precizie în funcționare.

La comanda pilotului, aripa poate ocupa una din cele 3 poziții stabilite pentru exploatare și anume: - unghiul de săgeată 16 grade pentru decolare și aterizare; - unghiul de săgeată 45 grade la viteze mari; - unghiul de săgeată 72 grade în cazul zborurilor la viteze supersonice.

Pentru aterizare este obligatorie poziția de 16 grade.

Avionul poate decola/ateriza pe distanțe scurte aproximativ 580m/825m.

Este prevăzut cu două prize de admisie a aerului (fără con mobil) laterale, cu voleti mobili plasați în interior, autoreglabili funcție de viteza de zbor.

Cabina este prevăzută cu aparatură modernă de navigație și executarea tragerilor.

Salvarea pilotului prin catapultare se execută în siguranță la toate înălțimile de zbor orizontal, inclusiv în procesul decolării și la viteze de cel puțin 130 km/h.

Este dotat cu un radiolocator perfecționat pentru descoperirea țintelor aeriene la distanțe mari, precum și cu aparatură electronică modernă pentru automatizarea conducerii focului.

Cupola cabinei se deschide în sus și spre înapoi cu ajutorul verinelor pneumatice.

Prototipul acestui avion a executat primul zbor în 1967.

MIG 23 UB

Este varianta biloc a avionului MIG 23 MF destinată pentru instruirea și antrenamentul piloților.

Avionul dublă comandă este echipat cu un motor R-27-300 cu o tracțiune maximă de 10500 kgf. Cantitatea de combustibil este mai mică cu 850 l și ca urmare autonomia de zbor scade la 3 h 9 min.