Păi tocmai asta e!

TACHE BRUMARESCU

Cristian Craciunoiu

COLUMBA, avionul inventat de Tache Brumărescu, ocupă un loc deosebit în categoria contribuțiilor românești la dezvoltarea aviației mondiale. „Avionul-elicopter" în varianta constructivă imaginată de autor constituie o premieră cu caracter internațional la data apariției (mai 1911).

Brevetul obținut de Tache Brumărescu se găsește și astăzi la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci cu numărul 2008 din 1909, iar povestea aparatului de zburat este mai mult decât interesantă.

Tache Brumărescu s-a născut în 1872 la Vălenii de Munte. Aici a urmat cursurile școlii elementare și apoi a făcut liceul la Ploiești, devenind funcționar în Administrația Publică. Minte iscoditoare și foarte activă, el citește și se autoinstruiește continuu. Autodidact, începe să facă mici invenții, reușind chiar să valorifice modest o parte dintre ele. Succesul vine la Expoziția Universală de la Paris din 1900 unde vinde mai multe patente. Contractul de cesiune cel mai bun este fără îndoială cel făcut cu SNCFR pentru tampoanele telescopice ale vagoanelor. Dar, chiar și așa, Tache cum îi spuneau prietenii nu era un om de afaceri. La sfârșitul vieții avea peste 150 de invenții, dar era tot sărac.

A început să se ocupe de aviație atras de ideea zborului, încă din 1900, așa cum mărturisea prietenilor. Unul dintre aceștia, omul de știință Ion Stroescu povestea despre avion maestrului emerit al sportului Ioan Bobocel, unul dintre părinții aeromodelismului în România:

„În mai 1911 nenea Tache m-a invitat să-i văd invenția. Într-un hangar de la Cotroceni era un aparat de zbor minunat lucrat. El era un tip foarte minuțios și care lucra excepțional cot la cot cu meșeriașii. Avionul-elicopter era o bijuterie. Primul detaliu care mi-a atras atenția erau hobanele montate exact invers, cu partea ascuțită spre înainte. „Păi tocmai asta e, să taie aerul ca un cuțit !" a zis prompt nea Tache. Aparatul avea un fel de bidoane mici lângă roți. „Păi tocmai asta e! Să plutească și pe apă..". Da, dar erau mult prea mici. „Păi tocmai asta e, sunt pline cu hidrogen și plutesc mai bine!". La râsul meu, nea Tache mi-a zis: „De ce ești rău măi Ioane?". Era un autodidact și avea un spirit intuitiv remarcabil, dar... mai avea și lipsuri".

Pentru a ajunge aici, studiase foarte mult. Construise modele experimentale, făcuse schițe după realizările lui Vlaicu și în 1909 avionul său era gata. Obține primul brevet, revine cu modificări și în 1910 obține un nou brevet, cu numărul 2011 de la „Biroul Brevetelor de Invenții și al Mărcilor de Fabrică". Aparatul, realizat și cu sprijinul armatei a fost prezentat la Expoziția din Parcul Carol stârnind interesul specialiștilor. După opiniile lor, avantajele aduse de Brumărescu constau în simplitatea sistemului de pilotaj, ușurarea decolării cu ajutorul elicelor de sustentație, utilizarea hidrogenului pentru un plus de flotabilitate...

Nu avea încă un motor și nici bani pentru el... Ajutorul l-a căpătat de la Liga Ziariștilor, de la academicianul C. Istrate și de la marele ministru al Instrucției Publice Spiru Haret. Așa a reușit să achiziționeze un motor de 50 CP Gnome-Rhone. Dar, Tache nu știa să piloteze și atunci prin sprijinul prietenilor și admiratorilor este trimis la Paris la școala de aviație de la Juvissy...

La sfârșitul lunii mai a anului 1911, aviatorul Tache Brumărescu, așa cum era apelat în ziarele epocii a anunțat o tentativă de zbor.

În după-amiaza zilei de 27 mai, avionul este scos din hangar pe platoul de la Cotroceni, în același loc de unde decolase Vlaicu în primul său zbor. Brumărescu verifică aparatul, se suie la locul de pilotaj și cu ajutorul mecanicului pornește motorul. Îl lasă să se încălzească, apoi îl accelerează cu avionul ținut și verifică funcționarea comenzilor. Eliberat și cu motorul ambalat, COLUMBA începe să ruleze pe iarbă. După 2-3 minute de rulaj accelerat, ridică brusc botul... încearcând să se înalțe. Iată ce povestește Brumărescu într-o revistă de epocă: „...Mă pregăteam să fac un viraj spre a mă înnapoia spre hangar, când mi se păru că aparatul se înclina spre dreapta... Examinai cu sânge rece situația și constatai că nu mă înșelam: aeroplanul își pierduse echilibrul. Mă hotărîi să aterizez și tocmai când executam virajul, pusei mâna pe manivela de coborâre, fără să am prudența de a degaja gazele motorului. Aterizarea a fost bruscă: elicea s-a lovit de salcâmii care marchează câmpul, s-a și rupt, motorul s-a blocat, aparatul a căzut..."

Tache Brumărescu a scăpat cu viață, și-a fracturat un picior. Cu durere, îi declară unui ziarist: „...Mi-ar fi fost indiferent chiar dacă îmi rupeam amândouă picioarele, esențialul este că am zburat...".

Accidentul însă va avea consecințe tragice. Tache Brumărescu a pierdut creditul pe care îl avea la autoritățile vremii și sprijinul dezinteresat ce i se acordase. În ciuda eforturilor susținute, aviația a devenit pentru el un domeniu închis.

Spiritul său inventiv s-a orientat spre alte domenii. Construiește o mașină pentru recoltarea stufului care s-a dovedit a fi mult înaintea epocii sale și a rămas nefolosită, diverse alte mașini și dispozitive.

Moare în decembrie 1937 la București sărac, uitat de prieteni și glorie, cu moralul zdrobit la moartea fiului său.

Chiar dacă pentru moment soluția propusă de Tache Brumărescu nu a fost cea mai reușită, ea a constituit embrionul din care s-a născut ideile altor mari inventatori ce i-au urmat și vehicole de zbor celebre, de la autogirul La Cierva sau Bachstelze la X-urile cu elice și decolare verticală încercate de NASA...

Tache Brumărescu ar trebui studiat în detaliu și pus la locul care pe drept i se cuvine în marele circuit internațional de valori provenite din vise, speranțe, temeritate, sacrificii, foarte rar glorie și care pe scurt se numește Istoria Aviației...

Mulțumim pe această cale dl.dr.ing. Gheorghe Bucsă și OSIM fără a căror necuprețuite eforturi prezentul articol ar fi fost imposibil.

În numărul viitor, același pionier al „arheologiei aviatice" române, Liviu Iliescu a cărui trudă pune în valoare constructori români mai puțin cunoscuți, ne-a pregătit o surpriză: Ion Paulat. Atenție scenariști!

Redacția a reușit să găsească fotografii și date inedite !!!

Redacția MODELISM caută colaboratori pentru realizarea de profile și axonometrii 3D pentru obiecte industriale. De asemenea, solicităm colaboratori pentru realizarea de jocuri video (software). Doritorii vor expedia un CV pe adresa modelism@pcnet.ro sau se vor prezenta la redacție după anunțarea vizitei la 2243901.

Sunt dorite persoane ce cunosc Adobe Photoshop, 3DMax, Arh/Cad... Plata în acord, la cursul zilei.