La 4 aprilie 1944, în rapoartele oficiale ale 15 AF (Armata a 15-a Aeriană) este scris, în dreptul grupului 449 „cea mai faimoasă, memorabilă și scump plătită misiune de luptă", iar pentru români a însemnat începutul celor 40 de raiduri de bombardament Aliat.

După capturarea a 13 aerodroame italiene, aflate la Foggia (27.9.1943), Aliații înființează a doua bază strategică, ușurând accesul forțelor aeriene asupra obiectivelor din estul Europei. Ca urmare, s-au format noile grupuri de bombardament: 449, 450, 451, 454, 455 și 456, toate echipate cu noua variantă a Liberatorului, B-24H (produs în 3100 bucăți, cu o rată de un avion la 100 minute, devenit foarte popular în rândul echipajelor, datorită combinării reușite între armamentul greu al variantelor precedente și greutatea mai mică a avionului), la care s-au adăugat grupurile 98 și 376, precum și alte 4 grupuri de B-17. Fiecare grup era format din patru escadrile a 15-16 avioane, fiecare. Toate aceste grupuri, plus grupul 205 RAF (bombardament de noapte), aveau ca principal obiectiv, complexul de rafinării ploieștene, contribuitor cu 30 procente la alimentarea cu carburanți a Axei.

Primul mare bombardament al anului 1944, a avut ca țintă Bucureștiul, mai precis Gara de Nord, Atelierele CFR și Triajul, și trebuia să fie executat de un număr de 350 bombardiere Liberator și B-17 însoțite de 119 P-38 Lightning, destinate escortei și anihilării vânătorilor. Bombardierele au decolat de pe aerodromurile Pancrazio, Grotaglia (baza grupului 449), Brindisi și Manduria, la ora 10,30 și după traversarea Mării Adriatice și a Iugoslaviei, intră în spațiul aerian român, pe la Calafat, la ora 12,38, însă escorta de Lightning-uri, sosită mai târziu, se va întoarce la bază imediat după pătrunderea în teritoriul român, lăsând bombardierele singure și conform declarațiilor prizonierilor „tocmai când aveam nevoie de protecția lor". După trecerea de punctul inițial, comuna Lungulețul, urmând calea ferată ajung deasupra zonei Gara de Nord-Triaj, lansând de la 6500-7000 m altitudine un adevărat covor de bombe, fiecare bombardier ducând 10-12 bombe de 250 kg fiecare. Pagubele au fost considerabile, dar numărul de victime, în special civili, a fost mare, peste 1500 de morți, majoritatea înmormântați în cimitirul numit „4 Aprilie", înființat după raid.

De partea americană, pierderile au fost severe, cauzate de intervenția vânătorii româno-germane, numărul de bombardiere doborâte fiind de 11, din care 7 au fost ale Grupului 449, participant la raid cu 28 de bombardiere (patru bombardiere au ratat misiunea). Cele 7 bombardiere sunt: B24H s/n 41-28596 „Reluctant Liz", esc. 717; B24H s/n 41-28655; B24H s/n 41-29193 „Dixie Belle"; B24H s/n 41-29258 (pilot lt. John Mc Cormick - 5 membrii morți, ceilalți 5 prizonieri); B24H s/n 42-7691 „Paper Doll"; B24H-10 s/n 42-52159 (pilot lt. Anthony Pollink - 7 membrii luați prizonieri, ceilalți 3 înmormântați în cimitirul Cervenia) și B24H s/n 42-52172 „Miasis Dragon". Grupul 459 a pierdut un singur bombardier: B24H s/n 41-28727. În urma raidului grupul 449 a fost decorat cu „Distinguished Unit Citation", pentru realizarea misiunii fără escortă și neajutat de celelalte grupuri (deasupra țintei Triaj - a fost singurul, neurmat de celelalte grupuri).

În teribila luptă, care a ținut aproximativ 2 ore, vânătoarea română s-a angajat cu:

- Flotila 1 Vânătoare, Grup 5 Vânătoare, esc. 53 cu 7 avioane; Grupul 7 Vânătoare, escadrila 58 cu 11 IAR-81C și 7 Bf 109G (IAR nr. 377, pilot adj. Coman Constantin, probabil un Liberator; IAR nr. 381, pilot cpt. Agarici Horia doboară un Liberator la rândul său lovit, aterizează forțat la Epurești; Bf-109G, adj. Catană Ion, probabil un Liberator; Bf-109G slt. av. Stinghe Dragoș, probabil un Liberator; Bf-109G, slt.av. Matei Ion, probabil un Liberator)

- Flotila 2 Vânătoare, Grup 1 Vânătoare cu 24 avioane ale escadrilei 43, 63 și 64 Vânătoare (cpt. Sandu Ion, cmd. Grupului 1, doboară un Liberator la 4 km NE de Beiul; adj. Tiflea Aurel, slt. Grigore Panait și adj. Anghelescu Virgil, în colaborare doboară un Liberator lângă gara Smârdioasa; nr. 388, slt. Teodorescu Mircea, probabil un Liberator, iar slt. Parsinopol Gheorghe pe nr. 363, doboară un Liberator, lângă satul Croitorul - sud de Găiești, fiind la rândul său avariat, aterizează forțat la Petrești; slt. Cristea Dumitru probabil un Liberator la sud de Găiești și un altul în zona Titu; nr. 366, adj. Dumitrescu Raghica, escadrila 43 a fost doborât în luptă, avionul distrus iar pilotul rănit, în timp ce comandantul escadrilei lt. Micu Ioan, pe nr. 364 a fost lovit, aterizând forțat la Teișu-Găiești; avionul nr. 322 al slt. Vieru Mihai a avut accident la decolare).

- Grup 6 Vânătoare cu 33 avioane - angajează lupta între 4500-6000 m în zona Târgoviște, apoi Periș, Alexandria și Turnu Măgurele. (IAR-81C nr. 318, escadrila 59, lt. Rădulescu Nicolae, lovit, aterizează la Tomulești-Vlașca; nr. 327, escadrila 61, adj. Dimache Ion, lovit aterizează forțat; nr. 340, slt. Arapi Victor, lovit în luptă, aterizează forțat la Mihai Bravu-Ilfov) iar vânătoarea germană s-a angajat cu:

III/JG 77, cu trei escadrile 7, 8 și 9 având baza la Mizil, reușind doborârea sigură a trei Liberatoare (uffz. Berg doboară aparatul B24 H 42-52159, căzut lângă Cernica; un alt Liberator doborât aproape de Dunăre B24H 41-29258 și un alt Liberator, aproape de București, de către uffz Karl Richler 8./JG77)

10./JG 301 cu 15 aparate Bf-109G - ambele unități au pierdut în total, un Bf-109 (fw.Karl Unger s-a parașutat) și avariate alte 10 aparate.

-12./NJG 6 (vânătoarea de noapte) cu Ju-88C și Bf-110C și F. Aceasta a pierdut 3 aparate Bf-110: un C-3 având la bord pe slt. Gheorghe Stănciucu și pilot german, căzut lângă Băilești, ambii carbonizați; un F-4 distrus la Otopeni și un Ju-88C-6 căzut la Adunații-Copăceni, echipaj mort. În jurnalul Grupului 82 (P-38 Lightning) este trecut că escadrila 95 a obținut 3 victorii în sectorul Caracal - 2 lt. Harlan J. Conger, creditat cu un Bf-110; 1 lt. Thomas D. Hodgson cu un Ju-88 și 1 lt. Bart L. League tot cu un Ju-88, iar cpt. Melvin D. Cooksey probabil un Bf-110.

După terminarea luptei, 45 membrii de echipaj au fost luați prizonieri, printre ei s-au aflat: Anthony D. Pollik, John M. McCormick, William C. Bontly, John L. Zimmerman, Keller J. Blanchard, Loren W. Massey, George Rothenburg, William Czerwinski, Louis G. Cardenas și John J. Morris. În urma interogatoriului, prizonierii au declarat: „până în prezent nu au cunoscut insigna aviației române, deoarece li s-a spus că vor întâlni numai rezistența germană, însă elanul aviatorilor români le-a imprimat, în minte pentru totdeauna, semnele distinctive ale aparatelor noastre"...

A doua zi, pe 5.4.1944, povestea s-a repetat, însă s-a schimbat orașul, Ploieștiul devenind „cap de afiș"...! Un număr de 134 B-24 și 95 B-17, escortate de P-38-urile 1 FG au vizat căile ferate ploieștene, în vederea dezorganizării transportului de carburanți. A fost prima misiune de bombardament a 15th AF (Armata a 15-a Aeriană) asupra Ploieștiului, aceasta fiind condusă de maiorul Corwin C. Grimes, comandantul Grupului 454. Au fost pierdute 13 bombardiere, din care 5 ale grupului 451, care a fost decorat cu „Distinguished Unit Citation".

„PAPER DOLL" - B-24H-1 s/n 42-7691 (Willow Run) cu număr de luptă „8", a aparținut esc. 719, Grupul 449. A fost doborât de vânătoare la 4.04.1944. Șapte membri ai echipajului au murit, iar restul au fost luați prizonieri.

„MIASIS DRAGON" - B-24H-10 s/n 42-52172 (Willow Run) cu numărul de luptă „46", a aparținut esc. 717, Grup 449. A fost doborât de vânătoare deasupra Bucureștiului, la 4.04.1944. Toți cei 10 membri ai echipajului au murit. A participat la 23 misiuni.

„RELUCTANT LIZ" - B-24H-1 (DT) s/n 41-28596 a aparținut escadrilei 717, Grupul 449. A fost doborât de vânătoare la 4.04.1944, deasupra Bucureștiului, 2 membri ai echipajului au murit. Restul au fost luați prizonieri. Executase 22 misiuni.

„DIXIE BELLE" - B-24H-5 s/n 41-29193 (Fort Worth) cu număr de luptă „13" a aparținut escadrilei 719, Grup 449. A fost doborât de vânătoare deasupra Bucureștiului la 4.04.1944. Comandantul avionului a fost ofițer Kendal.

Bf-109G-2 a fost zburat la 4.04.1944 de adj. av. Ioan Marinciu din Grupul 7 Vânătoare. În lupta de pe 5.04.1944, a incendiat motorul unui Liberator.

IAR-81C nr. 377, a fost zburat la 4.04.1944 de adj. av. Coman Constantin din Grupul 7 Vânătoare, escadrila 58. Creditat cu o victorie probabilă.