AEROGRAFUL ÎN 6 LECȚII

Pe CARTOON este un desen animat cu Tom și Jerry, în care pisoiul, pentru a-l putea prinde pe Jerry, învață să cânte la pian în ...6 lecții (primele note ale unui vals compus de Johan Strauss). „Parafrazând" acest filmuleț, să încercăm tot în ...șase lecții să devenim ași în ale aerografului!

Sunt câteva reguli de bază ce trebuie respectate în timpul lucrului cu aerograful:

CURĂȚAREA AEROGRAFULUI. Aerograful trebuie menținut într-o stare de curățenie perfectă (să-și vadă căprarul mușețele în el!)

DILUȚIA VOPSELEI. Diluarea vopselei trebuie să fie optimă. Din păcate, pentru diluție este greu de dat o rețetă: raportul vopsea/diluant variind între 70/30 și 30/70, funcție de natura vopselei (email, acrilic, duco), vâscozitatea vopselei, presiunea de lucru, natura suprafeței de vopsit (plastic, grund, vopsea lucioasă sau mată), distanța față de suprafața de vopsit, temperatura ambiantă, natura diluantului. Un raport 50/50 este cel mai adesea convenabil. Ca regulă generală, vopseaua trebuie să aibă consistența laptelui. Cine are vopsea specială pentru aerograf (gen Revell sau MM metalice, cele cu 14 în fața codului, își pot face o părere).

MANEVRARE. Pentru aerograful cu dublă acțiune se respectă regula: se pornește aerul apoi vopseaua și se oprește întâi vopseaua apoi aerul! Dacă se procedează invers, la o nouă acționare a trigerului, vopseaua acumulată pe duză va fi aruncată cu stropi. Pentru aerograful cu simplă acțiune, lucrurile sunt simple, totul se pornește/oprește cu o singură comandă.

Nu se apasă brusc pe clapeta trigerului!

CALITATEA AGREGATULUI DE PRESIUNE: camera de acumulare a aerului, filtru de ulei și apă, regulator de presiune cu manometre la intrare și ieșire, presostat. Presiunea folosită la pulverizare depinde de natura vopselii, diluție, mărimea duzei, modul de lucru, tipul lucrării, temperatura ambiantă și variază între 0,8 și 2,5 bar.

EXERCIȚIUL. Practica face mai mult decât o mie de sfaturi și/sau cărți citite!

NU EXISTĂ AEROGRAF MINUNE. Este adevărat că performanțele aerografului depind într-o oarecare măsură de preț, dar cea mai mare contribuție o are mâna și ochiul celui ce-l folosește.

Preludiu. Obișnuirea cu aerograful și relația cauză-efect.

Pe o coală de hârtie albă, cu cerneală în rezervorul de alimentare al aerografului și o presiune de 0,8-1 bar, se pulverizează „vopseaua", apăsând mai tare sau mai încet pe triger, de la distanțe variabile față de suprafața de hârtie, perpendicular sau cu o anumită înclinare față de coală. Se vor urmări rezultatele. Se variază presiunea în trepte, pornind de la 0,2 bar până la 3 bar, urmărind rezultatele.

Lecția I

Pe o coală de carton alb, cu aerograful mai aproape sau mai departe de coală, se încearcă pulverizarea de „puncte" cu diametre diferite, într-un caroiaj de 20/20 mm. Punctele trebuie să fie cât mai „rotunde", fără stropi, începând de la diametre cât mai mici până în jurul a 3 mm.

Lecția a II-a

Pe același carton, cu aerograful mai aproape sau mai departe de coală, se încearcă trasarea de linii subțiri sau mai groase, urmărind ca acestea să aibă aceeași grosime și densitate pe toată lungimea lor, precum și un început și sfârșit net, fără puncte de densitate mai mare la începutul, pe parcursul sau sfârșitul liniei. Pentru aceasta începem mișcarea înainte de a apăsa pe triger și va fi oprită după eliberarea acestuia.

Lecția a III-a

Pe aceeași coală de hârtie, facem puncte ca la lecția I, pe care apoi le unim cu linii. Liniile vor fi de diferite grosimi și vor trebui să respecte regulile de la lecția a II-a.

Lecția a IV-a

De această dată se vor desena pete și contururi ce vor avea un diametru cuprins între 3 și 10 mm și linii lungi ondulate („cârnați"). Petele trebuie să fie uniform „colorate", fără „pete" interne de diferite intensități, iar pentru contururi nu trebuie să fie vizibil începutul/sfârșitul liniei. Cârnații trebuie să fie cât mai lungi și de aceeași grosime. De asemenea nu trebuie să apară „punctele" de început și sfârșit.

Lecția a V-a (numai pentru cei cu aerograf dublă acțiune)

De data aceasta vom trage o linie cu o grosime variabilă, acționând trigerul și îndepărtându-ne/apropiindu-ne în același timp de suprafața vopsită.

Lecția a VI-a

Vopsirea suprafețelor mari cu sau fără măști. Se trasează pe coala de hârtie profilul unui avion/aripa, la o scară mai mare (1/48 sau 1/32) pe care se va simula o vopsire în două culori. Se trasează cu creionul un contur care apoi va fi vopsit. Pulverizarea se va face ținând aerograful înclinat față de suprafața de vopsit și în așa fel încât pulverizarea să se facă dinspre exteriorul conturului către centrul acestuia, urmând apoi partea din mijloc.

Următoarea etapă este folosirea măștilor. Se improvizează o mască din hârtie autocolantă și se pulverizează vopseaua dinspre mască spre suprafața de vopsit și nu invers, astfel se evită acumularea vopselei pe marginea măștii. Se va urmări o distribuție uniformă a vopselei pe toată suprafața.

Probleme și remedii

1. Cunoașteți aceste pete? Ele fac parte din categoria „prea": vopsea prea diluată, prea aproape de suprafața de vopsit, presiune prea mare, acționare prea bruscă a trigerului. Se va corecta diluția, se determină, „din experiență", distanța optimă de vopsire, se reduce presiunea iar trigerul va fi acționat ușor, fără bruscare.

2. După ce am oprit fluxul de aer și vopsea și apoi se apasă din nou pe triger, aerograful „aruncă" stropii de vopsea rămasă pe duză. Această problemă este caracteristică aerografelor cu dublă acțiune folosite incorect, adică se oprește întâi aerul și apoi vopseaua. Procedând astfel, vopseaua acumulată pe vârful duzei va fi „aruncată" când se pornește din nou aerul! La aerografele cu dublă acțiune OBLIGATORIU se oprește întâi fluxul de vopsea și pe urmă aerul și nu invers!

3. Vopseaua curge de pe zona vopsită. Și în acest caz e vorba tot de „prea". A fost depusă prea multă vopsea într-un singur loc. Inițial se pulverizează un strat subțire ce se va „usca" destul de rapid, constituind un „pseudogrund", după care se va pulveriza vopseaua până când suprafața este „udată" uniform.

4. Conturul este însoțit de stropi. Și aici avem de-a face cu „prea", dar de data aceasta...invers! Vopseaua este prea puțin diluată și/sau presiunea prea mică.

5. Avem aer în rezervorul compresorului, robinețîi sunt deschiși, dar nu avem aer la duză. Probabil piciorul scaunului sau alt obiect stă pe furtunul de racord dintre compresor și aerograf!

6. Chiar dacă aerul curge, vopseaua se oprește brusc sau curge cu intermitențe. Sunt două cauze:

a) vopseaua uscată pe vârful acului blochează duza. Se întâmplă de obicei la pulverizarea vopselelor/lacurilor cu uscare rapidă (acrilice, duco, unele emailuri).

Remediul: i) se scoate capacul duzei și se șterge acul cu o pânză îmbibată în diluant, acționând în același timp și trigerul (aerul este oprit!!!); ii) cu o pensulă îmbibată în diluant se șterge acul, după care se acționează brusc trigerul pentru ca restul de diluant să fie „aruncat" de pe ac și vârful duzei.

b) vopseaua conține impurități ce au blocat duza. Se golește rezervorul de vopsea, se desface și curăță duza și acul, se montează la loc, iar în rezervor se pune diluant care apoi este pulverizat la o presiune în jurul a 2,5 bar. Se înlocuiește vopseaua cu una nouă sau, eventual, se strecoară cea veche printr-o sită fină.

8. Pe suprafață vopsită apar pete de apă/ulei. Este o problemă caracteristică compresoarelor ce nu au filtrul-decantor pentru apă și ulei. După montarea unui astfel de filtru problema dispare.

9. Aerograful funcționează pulsatoriu. Sunt două cauze principale:

a) la compresoarele fără rezervor de liniștire, pulsațiile pistonului/membranei se transmit aerului ajuns la duză. Remediu: se montează un rezervor de liniștire sau legătura cu aerograful se face printr-un furtun lung (4-8 m) ce preia rolul rezervorului de liniștire.

b) garnitura ce izolează duza de calea de aer și/sau racordul rezervor de vopsea-aerograf (nu e cazul aerografelor cu rezervorul de vopsea fix!) nu este perfect etanș, astfel pe lângă vopsea se trage și „aer fals".

REGULI ELEMENTARE DE PROTECȚIA MUNCII

Aerograful se va folosi numai în spații bine aerisite;

Nu folosiți aerograful lângă flacăra deschisă (atenție fumători!)

Când utilizați aerograful folosiți masca de aerosoli chiar și când vopsiți cu acrilice;

Verificați periodic racordul aerograf-compresor. Folosiți numai racorduri sigure, în bună stare, fără „îmbătrâniri" sau „pișcături";

Compresorul trebuie să aibă presostat și supapă de suprapresiune;

Verificați periodic legăturile electrice și utilizați numai prize cu împământare.

Nu folosiți improvizații!

SUCCES!

Alexandru Kanca