Subiect inedit DANUBIUS 1879

Toți modeliștii avansați caută subiecte inedite sau măcar șocante. Perioada 1850-1900 a navigației pe Dunăre este destul de puțin cunoscută. Iată de ce pot spune că am fost plăcut impresionat de găsirea unei culegeri germane de planuri a lui Walter Kresse, Hamburg 1932: WERKZEITUNG DEUTSCHE WERFT, de primirea din partea prietenului Herbert Winkler din Viena a unei noi lucrări: „DONAU REISE IN ALTER ZEIT" a lui Erwin Hauke și de prezentarea unui remorcher din Brăila: DANUBIUS.

Vă prezentăm și dv. ambele găselnițe.

Fotografia de jos ne arată că nava are punțile din lemn, cabina de comandă deschisă vara și că a fost transformată în cea de a doua fază de exploatare din pasager de plăcere sau protocol în remorcher, prin înlăturarea cabinei pupa inițiale. Parapetul este și el din lemn, numele navei fiind scris pe un panou de scânduri. Metalic și foarte pitoresc este cazanul, rezervorul de ulei al mașinii și bineînțeles coșul. De la vechiul pasager s-a păstrat cabina de sprit prova și cea pupa. Catargul are pliat pe el un foc, ajutor suplimentar pentru manevre.

Găsim remorcherul înmatriculat sub pavilion românesc în Registrul Navelor Comerciale din 1922 editat sub denumirea de „Semaforul Dunării". De acolo putem extrage dimensiunile principale:

Lungimea: 21 m Lățimea: 5,7 m Pescaj: 2,3 m Mașina cu aburi: 42 CP Iuteala maximă: 8 noduri

Pentru planul de forme a-și adopta și adapta liniile de apă ale unei șalupe de men din perioadă, după cum rezultă și din desene.

Culorile ar trebui să fie cu opera vie roșie, bordajul negru, puntea din lemn, acoperișul mașinii negru, coșul negru cu bandă galbenă sau invers, suprastructurile albe tivite cu verde.

În mod sigur este un model ideal pentru telecomandă. Care modelist nu și-a dorit un model cu corp metalic și suprastructură din lemn?

Simpla comparație a planului original cu fotografia ne duc la observația că a dispărut în exploatare cabina din pupa și mai mult, că pe punte nu exista nimic metalic în afara cazanului. Ce poate fi mai frumos?

Bibliografie: Walter Kresse, Aus der Vergangenheit der Reiherstiegwerft în Hamburg, Deutsche Werft Hamburg, 1927