Infanteria Marină la 1812
Inventatorii indigeni
Infanteria Marina la 1812
Primele costume de scafandru greu au apărut ca o simplificare adusă clopotelor de scufundare și permiteau încă de la 1810 lucrul la o adâncime de circa 15-20 m.
1845 vin din Austria, pe la punctul bandieră valahă. Este cea mai veche apariție a tricolorului (fie el și cu dungi orizontale), cunoscută. Vor fi luate în primire de parucic (căpitan) Nicolae Petrescu. Cei ce lucrau la bordul lor erau numiți „Șalupari", dar corpul lor exista încă de pe vremea Regulamentelor Organice. Transportul cerealelor și mărfurilor de export pe Dunăre, dezvoltarea porturilor Galați, Brăila, Giurgiu, Turnu Severin a dus la necesitatea întreținerii unor flotile de control și asigurare al bunei navigații.
Primele șalupe canoniere au fost copiate după cele austriece și otomane, iar ulterior au fost comandate direct la Viena. Domeniul este foarte interesant și ar merita studiat în arhivele austriece, dar și în cele de la Iași unde se păstrează documente originale. (vezi Modelism nr. 1/1985 - 6).
Dincolo de originalitatea subiectului și de meritele ce ar reveni celui ce ar face ordine în perioadă, cu atât mai mult cu faptul că există numeroase ilustrații de epocă. Așa cum știm, o ilustrație valorează mai mult decât 1000 de vorbe.
Românii au fost mereu oameni cu multă fantezie și putere de improvizație, care și atunci, ca și acum, de obicei compensează lipsa de pregătire sau sunt exprimarea în cazuri de excepție a unor genii neînțelese.
Propunerea unui ofițer salupar de echipament pentru mersul pe apă ce s-a păstrat în Arhivele de la Viena este o mărturie în acest sens. Mulți vor spune, dacă deja nu au făcut-o încă, că este o încercare de copie a modului în care Mântuitorul a făcut același lucru. Era varianta tehnologică a primei jumătăți a secolului XIX. Astăzi o vedem altfel, dar ideea este aceeași.
Ceea ce putem să vă spunem este că ideea a fost probată cu rezultate mulțumitoare. Din punct de vedere al utilității practice era totuși departe de cerințe, dar așa cum ne spune amiralul Nicolae Negrescu în a sa Istorie a Marinei Române din 1906, nimeni nu a profitat pentru a mânca banii statului...
Noi vă propunem să încercați dv. reconstituirea prototipului și a ideii pentru un simplu amuzament. Costumul și „barca" erau din piele unsă cu seu, padelele din lemn și pușca cu cremene, deci nu un Kalașnikov md. 1958.
Cele 2 tipuri de staționare ale Serviciului de Vamă Fluvială Valah înființat la 1821. Ambele tipuri au fost construite în Austria la Linz și erau manevrate de salupari.
Inventatorii indigeni
Dacă aveți o mică doză de nebunie, cutezanță sau îndrăzneală, ÎNCERCAȚI !!!
1820
Iată textul ce însoțește acest proiect neconvențional:
a) Piele impregnată b) Bocancii flexibili c) Fundul ambarcației d) Chila sau cilindrul de fund e) Colac gonflabil f) Colac de menținere a verticalității g) Sistem de balansare cu șurub h) Contragreutăți de menținere a verticalității i) Cârmă k) Pârghie de compensare a poziției
Concluzia comisie imperiale K.U.K asupra soluției: PROIECT NAIV, FĂRĂ FUNCȚIONALITATE
Text preluat din culegerea CURIOSA 1820, denumit „Ladorinischer Scafandro" sau „Schwimmkleid".