DRAGĂ DE DUNARE 1780 Cristian CRĂCIUNOIU

Există nenumărate tipuri de modele, la fel de bine cum există numeroase tipuri de modeliști. Personal consider că după faza de începător, în care construiești modele pe care le-au mai făcut și alții, căutând să copiez cât mai bine realizările maeștrilor. Faza a doua constă în aplicarea propriilor contribuții la realizarea modelului și în sfârșit faza cea mai avansată în care modelistul devine cercetător, căutând prin arhive sau alte surse, proiectându-și singur modelul și impunând adevărate standarde. Vă prezentăm în continuare o astfel de realizare ce a ajuns la Muzeul Dunării. Pe când un astfel de muzeu și la noi?

În secolele I și II romanii întrețineau pe Dunăre o forță navală respectabilă (vezi Modelism 1/99 - Liburna de Dunăre). Cheltuielile vor fi pe deplin răsplătite de Victoria de la Adamclisi din cel de al Doilea Război Dacic în care trupele transportate de navele din Classis Flavia Moesia au adus victoria.

Pentru construirea faimosului pod al lui Apolodor din Damasc apele fluviului au fost deviate printr-un canal ce poate fi și astăzi văzut pe malul sârbesc.

Columna lui Traian ne arată că aceste lucrări hidrotehnice au fost făcute cu ajutorul unor mașini hidraulice pe cât de simple pe atât de eficiente. Manevrarea se făcea de către o echipă de muncitori coordonați de un șef de echipă.

15 secole mai târziu tehnologia era aceeași. Pe baza unor schițe de la sfârșitul secolului XVIII la Muzeul Dunării din Spitz a fost reconstituită macheta unei astfel de instalații.

Principial, între două corpuri de bărci se montează o structură de tip macara cu scripete. Piatra ce trebuie mutată este agățată cu gheare și ridicată până aproape de suprafață, dar nu este ridicată la bord pentru a putea fi ușor transportată, folosind principiul lui Arhimede. Odată agățată piatra și ridicată, întreg sistemul este tras către mal unde piatra este lăsată.

Realizarea unui astfel de exponat fără personaje este destul de ușoară, necesitând baghete din brad de 12 x 2 mm pentru scara 1/20, dar tot farmecul este dat de figurine și de reproducerea tehnologiei de lucru.

Este o piesă unică, deoarece după încă jumătate de secol apare la bordul dragilor mașina cu aburi. Este o altă poezie, din alt capitol.

Figurinele au fost făcute din ipsos amestecat cu aracet, în pastă groasă pe schelet metalic din sârmă de alamă de 1,5 mm. Straturile au fost aplicate succesiv iar poziția personajelor a fost dată prin îndoirea scheletului. Colorarea s-a făcut cu tempera, peste care a fost suflat lac fixativ.

MASCHINEN-SCHIFF DER K.K. NAVIG. DIREKTION DONAU STRUDEN 1778-1781