Willy Messerschmitt, Gestapo-ul și România
INVITAŢIE PENTRU CERCETĂTORI
WILLY MESSERSCHMITT, GESTAPO-ul şi ROMÂNIA
Albumul unui vechi zburător, achiziționat de redacție de la un cititor, ne-a produs o supriză: 4 fotografii alb-negru ale Serviciului foto şi meteorologic al Aviaţiei Române, cu baza pe aeroportul Băneasa. Fotografiile făcute în 1938, aveau, "lucru rar", notate pe spate explicațiile ce însoțesc de obicei fotografiile. Aflăm că statul român a achiziționat din Germania de la fabrica Messerschmitt, 4 avioane de transport pasageri de mici dimensiuni, tip M 16, ce au fost adaptate pentru a face fotografii de cadastru, dar şi pentru observații meteorologice.
Avioanele ar fi trebuit cumpărate de statul german, dar experții au ales un alt model, acesta rămânând nevândut. "Unchiul Willy" era aproape de faliment. În această situație, a oferit comanda românilor, ce au acceptat-o imediat.
În urma unor jocuri de culise, acuzat de nerespectarea interesului național, Messerschmitt, pe atunci un simplu constructor de planoare şi avioane mici, a petrecut o noapte în beciurile poliției. Lucrurile s-au lămurit și a fost rapid eliberat.
Pe spatele unei alte fotografii, sunt trecuți membrii echipei foto-meteo a aviației române, lucru rar.
Iată de ce facem un apel la cititorii revistei, de a ne ajuta cu datele pe care le dețin și eventual planurile lui M 16, pentru a realiza un material cu adevărat inedit.
Stabiloplanul FILIP MIHAIL
Proaspăt sosit din S.U.A., după un "exil" muncit şi bine plătit la Uzinele Boeing, un vechi cititor ne-a dat o veste îmbucurătoare: avionul la modă (efectiv), printre iubitorii de RC în America este stabiloplanul Filip Mihail.
Realizat în cel puțin 4 variante cunoscute, stabiloplanul inventatorului, nedreptățit de soartă, trăiește acum o nouă tinerețe, mai multe reviste de constructori pentru amatori, recomandându-l celor ce vor să-şi construiască propriul avion în garaj.
Iată că valoarea nu poate fi uitată şi că acei denigratori uitați de timp au ajuns praf şi pulbere.
Filip Mihail și geniul său au rămas şi vor dăinui atâta timp cât există zbor.
Avem convingerea că la această popularitate a contribuit şi articolul din revista Modelism Nr. 1/1984. Autori: arh. Mihai Andrei (desene) şi Neculai Moghior (text).
Nu credeţi că ar merita un supliment de 52 de pagini?
Noi credem că da!