ACADEMICIANUL HORIA HULUBEI ȘTIAȚI CĂ ACADEMICIANUL HORIA HULUBEI A FOST AVIATOR ?

Horia HULUBEI (1896-1972)

Cunoscut savant în domeniul energiei atomice, academicianul Horia Hulubei a văzut lumina zilei la 15 noiembrie 1896, în municipiul Iași. La fel ca mulți tineri din generația sa, încă de pe băncile Liceului Internat din Iași, Horia Hulubei a fost și el atras de aviație, așa încât după ce a ajuns ofițer de artilerie, n-a pregetat să ceară transferul la aviație.

După absolvirea liceului în 1916, Hulubei s-a înscris la Facultatea de Științe din Iași, Secția Fizică și Chimie. Satisfăcându-și stagiul în armată ca militar T.R., avansat la gradul de sublocotenent de artilerie, a fost mobilizat și trimis pe front.

După ce a participat la marea bătălie de la Mărășești din vara anului 1917, la cerere Horia Hulubei a trecut în aviație, devenind cursant la Școala militară de pilotaj de la Tecuci, coleg cu mulți dintre reputații aviatori de mai târziu, între care: Radu Beller, Romeo Popescu, Mihail Pantazi, Gheorghe Ceaușu. Obținând brevetul de pilot aviator la 04.07.1918, la inițiativa șefului Misiunii militare franceze, generalul Berthelot, împreună cu alți tineri aviatori, în vederea perfecționării în arta pilotajului, Horia Hulubei a fost trimis în Franța unde, ca pilot pe un avion de vânătoare, a participat la operațiunile militare de pe frontul de vest, împrejurare în care a fost rănit.

Decorat cu Ordinul "Legiunea de Onoare", în anul 1922 Horia Hulubei a revenit în țară unde, în calitatea sa de șef al unui Birou de Navigație Aeriană, a deschis prima linie aeriană externă românească, pe ruta Constantinopol-București-Budapesta. Totodată, Hulubei s-a reînscris la Facultatea de Științe din Iași, Secția Fizică și Chimie, în anul 1926 obținând diploma de inginer.

Ca beneficiar a unei burse de stat, în același an, în vederea specializării, Horia Hulubei a plecat la Paris, unde a lucrat în laboratoarele profesorului Jean Perrin, de la Universitatea Sorbona.

Și tot la Sorbona, în anul 1933, cu o dispoziție asupra Efectului Compton Multiplu, inginerul Horia Hulubei a obținut doctoratul în fizică. Pentru activitatea științifică desfășurată în Franța, Horia Hulubei a fost distins cu premiul Fossignon și a fost primit membru corespondent al Academiei Române (Secția Științifică).

Din anul 1938, Hulubei a funcționat ca profesor la Universitatea din Iași, iar din anul 1940, tot ca profesor, la Universitatea din București.

În anul 1943 Hulubei a fost numit șeful Catedrei de Structura Materiei, la Institutul Politehnic din București pentru ca, în 1949, să devină director al Institutului de Fizică al Academiei.

După ce în anul 1944 fusese ales membru corespondent al Academiei Portugheze de Științe, în anul 1955 Horia Hulubei a fost ales membru titular al Academiei Române.

Între anii 1956 și 1968, Hulubei a fost director al I.F.A. (Institutul de Fizică Atomică) de la Măgurele.

Organizarea acestui mare centru de cercetare, modernizarea, înzestrarea tehnică și formarea cadrelor de specialitate, în mare măsură se datorează neprecupețitei activități depuse de Hulubei.

În anul 1940, împreună cu Victor Vâlcovici, Hulubei a înființat revista științifică de înaltă ținută academică, "Disquisitione mathematicae et psysicae".

Totodată Horia Hulubei a fost ales membru al mai multor instituții științifice străine, între care: - New York Academy of Sciences; - American Physical Society; - Consiliul Științific IUCN, Dubna - URSS; - Societățile de Fizică din Elveția, Franța și R.F.G.

În anul 1958, Horia Hulubei a făcut parte din Grupul de experți O.N.U., care au examinat posibilitatea detectării exploziilor nucleare.

Din anul 1963, Horia Hulubei a devenit președintele Secției de Fizică a Academiei Române.

Pentru meritele sale, Horia Hulubei a fost distins cu cele mai înalte onoruri, între care: - "Om de știință emerit"; - Ordinul "Meritul Științific" clasa a I-a; - Laureat al Premiului de Stat.

Între preocupările lui Horia Hulubei se înscrie și studiile privind extinderea razelor "X", iar în colaborare cu Z. Cauchois, cercetările asupra stării de concentrare a moleculelor de apă, prin punți de hidrogen, utilizând spectroscopia Raman.

Totodată, la Sorbona, Horia Hulubei a construit și unul dintre primele acceleratoare de protoni din Franța, iar în România a creat în jurul său o școală de fizică atomică și a stimulat mulți fizicieni talentați. Tot lui Horia Hulubei îi datorăm, încă din anul 1936, descoperirea elementului ce poartă numărul atomic 87 al sistemului periodic al elementelor, căruia i-a dat numele de Moldavium.

Regretat de lumea științifică mondială, la 22 noiembrie 1972, la București, cel ce a fost academicianul dar și aviatorul Horia Hulubei a încetat din viață.

Comandor (r) av. Constantin IORDACHE Escadrila Farman 7