FI 167 DE PE PUNTEA LUI GRAFF ZEPPELIN LA MAREA NEAGRĂ

Bogdan IONESCU

O pagină de istorie mai puțin cunoscută privind echiparea portavionului german Graff Zeppelin.

Odată cu începerea construcției portavionului german Graff Zeppelin în 1937, doi fabricanți de avioane, Fiesler și Arado, au primit comenzi pentru realizarea prototipului unui aparat de zbor multirol - bombardier torpilor și de recunoaștere - destinat operării de pe noul vas.

În vara lui 1938 proiectul lui Fiesler s-a dovedit net superior celui realizat de către Arado (Ar-195). Asemănător lui Fi-156 Storch, Fi-167 avea capacitatea de a manevra la viteze mici (STOL) și ar fi putut ateriza aproape vertical pe un portavion în mișcare.

Construcția a 2 prototipuri: (Fi-167 V1 și Fi-167 V2) a fost urmată de realizarea a 12 exemplare de preserie (Fi-167 A-0) care aveau mici modificări față de prototipuri. Aparatul a îndeplinit toate cerințele conținute în specificațiile tehnice putând lua la bord aproape dublul cantității de bombe cerute. Pentru aterizări de urgență aparatul a fost prevăzut cu tren de aterizare largabil și compartimente etanșe în aripa de jos, pentru a face avionul să plutească suficient timp pentru a permite echipajului să-l părăsească.

Datorită fixării termenului de finalizare a portavionului în 1941, construcției lui Fi-167 nu i s-a acordat prioritate. Odată cu oprirea construcției lui Graff Zeppelin în 1940, a fost oprită și construirea mai multor aparate Fi-167, iar cele existente au fost preluate în serviciul Luftwaffe în cadrul "Erprobungsgruppe 167".

La reluarea lucrărilor de construcție la portavionul Graff Zeppelin în 1942, Junkers Ju-87 C (versiunea navalizată a modelului B) a preluat rolul de aparat de recunoaștere și torpilor.

Nouă dintre aparatele Fi-167 existente au fost trimise unui escadron naval în Olanda. În vara lui 1943 acestea au revenit în Germania, pentru a fi vândute în același an României, pentru operațiuni maritime la țărmul Mării Negre. Un alt operator a fost, se pare, Croația.

Conform Wikipedia, cele nouă avioane au ajuns până la urmă în Croația. Mai multe surse plasează aceste nouă avioane în România.

Avioanele rămase au fost folosite în cadrul "Deutsche Versuchsanstalt für Luftfahrt" (Institutul German de Experimentări Aeriene) din Budweis - Cehia, pentru testarea diferitor trenuri de aterizare. Marea suprafață portantă și viteza mică de aterizare l-au făcut pe Fi-167 să fie prea "ușor" la aterizare. În scopul îngreunării sarcinii, aparatelor de test le-au fost secționate aripile de jos până în dreptul trenului de aterizare.

Niciun exemplar nu a supraviețuit până în prezent. Despre cele nouă avioane vândute României nu am reușit până în prezent să găsim nici un document fotografic.

Rugăm cititorii să ne sprijine la completarea acestui capitol inedit al Istoriei Aviației Românești.

Pentru realizarea machetei există kit-ul realizat de către PAVLA-Cehia, la scara 1:72. Înmatriculările propuse fiind TJ + AR (09) and TJ + AN (05).

Culorile camuflajului sunt cele specifice marinei, adică petele cu contur liniar de RLM 72/73 la extradosul aripilor și partea superioară a fuselajului și respectiv RLM 65 la intrados, partea inferioară a fuselajului și trenul de aterizare despre care există și documente fotografice.

ARMAMENT: - O mitralieră MG 17 fixă cu tragere către înainte amplasată sub capota motorului în partea dreaptă cu o rezervă de 500 de cartușe; - O mitralieră MG 17 cu fixare flexibilă, amplasată în spatele cabinei, cu tragere către înapoi având o rezervă de 600 de cartușe;

BOMBE: 4 x SC 50 (50 kg) și 1 x SC 250 (250 kg) sau SC 500 (500 kg) sau (capacitate maximă): 1 x SD 1000 (1000 kg) sau 1x torpilă LT F5b (765 kg).

CARACTERISTICI GENERALE:

Echipaj: 2 oameni

Lungime: 11,4 m

Anvergură: 15,5 m

Înălțime: 4,7 m

Suprafața portantă: 45,5 m²

Greutate gol: 2.800 kg

Greutate maximă la decolare: 4.850 kg

Motorizare: 1x Daimler-Benz DB 601 B cu 12 cilindrii în V, răcit cu lichid de 1.100 C.P. (809 KW)

PERFORMANTE:

Viteza maximă: 325 km/h

Viteză de croazieră: 250 km/h

Raza de acțiune: 1.500 km (configurație recunoaștere cu rezervoare largabile) 1300 km (sarcină utilă maximă)

Plafon practic: 8.200 m

Încărcarea aripii: 107 kg/m² (21,9 lb/ft²)

Raport Putere/greutate: 0,169 kW/kg

Bibliografie: Chris Chant: "Aircraft of World War" Garage Books, UK. 1999 Amber Books Ltd Bradley's Close 74+77 White Lion Street london N1 9PF: p:132.

Internet: Fiesler Fi-167 http://www.german-navy.de/kriegsmarine/aviation/carrierbased/fi167/index.html http://en.wikipedia.org/wiki/Fieseler_Fi_167 http://www.warbirdsresourcegroup.org/LRG/fi167.html "Fieseler Fi 167 carrier-based Torpedobomber"- http://www.worldwar2.ro/forum/index.php?showtopic=1449

Review-uri: PAVLA 1:72 FIESLER FI 167 Reviewer: Jason Sou (rec.models.scale) Kit Review submitted: January 2000 http://www.fortunecity.com/meltingpot/portland/971/Reviews/luftwaffe/fi-167.htm

Pavla 1/72 Fi-167-review by Brian Baker http://modelingmadness.com/reviews/axis/luft/baker167.htm

PAVLA 1:72 FIESELER FI-167 Reviewer: Richard Stracey (rec.models.scale) Kit Review submitted: 17 January 2004 (#91) http://www.fortunecity.com/meltingpot/portland/971/Reviews/luftwaffe/fi-167-pavla.htm.