Dr. Ing. Cristian CRĂCIUNOIU Şalupa de salvare a hidroaviaţiei

In 1919 Constanţa Aeronaval Base needed a special recover boat for seaplanes. They were produced in Reghin, in plywood.

Prezența la Constanţa a primei escadrile româneşti de hidroaviație a început cu o activitate susţinută de zboruri de recunoaştere. Aparatele, o parte dintre piloţi şi magaziile de furnituri au fost preluate de la fosta unitate germană din port. Aparatele Hansa Brandemburg asamblate la Astra Arad nu au mai ajuns în Adriatica ci la Constanţa. S-a pus imediat problema recuperării rapide a aparatelor forţate să amerizeze la 50-100 km de bază din cele mai diverse motive, de obicei penele de motor. Soluția a fost găsită rapid prin comenzi făcute fabricii de ambarcatiuni sportive de la Reghin, acolo unde va activa şi constructorul de planoare Vladimir Noviţchi. De-a lungul existenţei hidroaviației româneşti, până în 1959, au fost construite la Reghin 17 bărci de salvare rapide. Din păcate nu au fost continuu perfecționate, războiul generând lipsa de acces la motoare de ultimul tip şi ulterior producţia de tip popular ducând la adoptarea unor motoare ruseşti pe atunci în curs de perfecționare. Oricum, veteranii nu aveau de spus despre ele decât de bine.

CARACTERISTICI PRINCIPALE Lungimea: 16 m Lăţimea: 3 m Bordajul placaj multistrat: 0,95 cm Viteza cu motoare benzină 2 x 320 CP: 52 km/h

Sus stânga: una dintre cele 6 salupe din placaj realizate pentru germani, 8 Seenote sosită la Constanţa din Marea Egee. Sus: soseşte pe calea ferată la Constanţa de la Reghin una dintre salupele de asistență ale Hidroaviaţiei. Stânga jos: salupă de recuperare în bazinul Salvamar în 1943.

MODELISM

Odată cu dispariția arhivei Flotilei Hidroaviaţie prin confiscarea ei de către sovietici, au rămas relativ puține date despre activitatea salupelor de recuperare. Noroc cu revistele Marea Noastră şi Revista Aerului şi Marinei. În paginile lor sunt mai multe povestiri - relatări ale ofiţerilor din Flotila Hidro.

Aflăm că primele comenzi de şalupe de recuperare au fost însoțite de comenzi pentru şalupe sanitare. Acestea erau construite la Reghin după planuri furnizate de firma TAPKEN din Germania. Aveau circa 9 m un motor Alfa Romeo şi posibitatea de a atinge 40 km/h cu doi membri ai echipajului şi doi pacienți pe tărgi. Pe plan s-a notat cu creioane roşii şi albastre: Modificări aduse de comandorul Stănculescu (deci în anii 1935-1940): Pintenul simplu în pinten în V (adică un redan), Un redan suplimentar, etc. Pe coaste sunt notate materialele: mahon, cedru, stejar !!! Iată de ce au fost utilizate aproape jumătate de secol la Dunăre.

Pentru modelişti, planul este excelent. O navă cu fundul în V este visul de aur al oricărui începător. Se decupează coastele laser sau cu traforajul, se trasează chila şi se montează coastele. Se pot acoperi cu foaie de ABS de 1,5 mm, cu placaj de 1-1,5 mm sau cu carton prespan de 1 mm acoperit pe ambele părți concomitent cu vopsea poliuretanică. Se poate acoperi cu ciorap de damă sau chiar țesătură fină din fibră de sticlă.

Două elice înseamnă stabilitate de direcție dar şi complicații la acționare. Nu recomandăm utilizarea unui reductor ce ar putea fi foarte zgomotos şi consumator de putere. Eventualele corecții se pot face prin alegerea optimă a unghiului de corecție al celor două cârme.

Era piturată în alb bordajul, cu gusee şi lăcrimare din lemn natur. Piesele metalice erau din bronz bine lustruit.

Şalupă de recuperare construită după un proiect LURSEN la aceleaşi ateliere din Reghin. Era mai ieftin decât să o aduci din Germania, chiar şi pe Dunăre.

În portul Constanța șalupele hidroaviației germane erau amarate la danele bazinului Salvamar, chiar în fața submarinelor tip UC II.

În general echipajele joncilor erau formate din armatori sau rudele acestora.

Pentru a obține lista completă a modelelor disponibile în magazin, ce este mult mai mare, consultați site-ul nostru www.modelism.ro

Livrarea se face la domiciliu pentru comenzile de peste 250 lei sau prin FAN COURIER (24 ore) oriunde în ţară!