"UNIND CELE DOUĂ ȚĂRMURI ALE DUNĂRII PRIN PODUL FETEŞTI - CERNAVODĂ, LUAT-AM HOTĂRÂREA CA ACESTE TEMEINICE ŞI NEPIERITOARE LUCRĂRI SĂ FIE. DESĂVÂRŞITE PRIN ÎNTEMEIEREA UNUI PORT LA ŢĂRMURILE VECHIULUI PONT EUXIN, UNDE DIN VEACURILE CELE MAI ÎNDEPĂRTATE COMERŢUL A GĂSIT UN LOC DE ADĂPOST, UNDE ATÂTEA MONUMENTE ISTORICE NE ADUC AMINTE DE VECHEA DOMINAŢIE A STRĂMOŞILOR NOŞTRI ROMANI"

CAROL I

(din textul documentului citit şi aşezat în piatra de temelie a Portului Constanța, 16 octombrie 1896)

Recepțiunea Familiei Regale în Portul Constanța

ŞALUPA MARINEI

Dr. ing. Cristian CRĂCIUNOIU

Fie ei bogați sau săraci, românii au ținut mereu coada sus. Cu efecte previzibile. Iată de ce, Marina Militară, a ținut să pună la dispoziția M.S. Regelui Carol I o Şalupă imperială la inaugurarea portului Constanța.

Dacă la inaugurarea canalului Dunăre - Marea Neagră, a doua lucrare de asemenea amploare din istoria neamului, comandantul marinei ar fi raportat ministrului, sigur ar fi avut şi Ceauşescu o asemenea Şalupă imperială. "Noblesse oblige!"

Aşa, am rămas cu una singură, cea din 1909!

După un lung şir de aventuri, procese... prezente tradițional în toate marile lucrări antreprenoriale, portul Constanța, efort al întregii națiuni este inaugurat de Regele Carol I la 27 septembrie 1909. Au fost de față familia regală, membrii guvernului cu Ion Brătianu, diplomați, şefii oştirii, ai flotei, oficialitățile locale etc. Cu acest prilej s-a inaugurat şi prima instalație de încărcare - descărcare a silozurilor, cu o demonstrație la bordul cargoului SMR IAŞI, vizibil în planul 2 al fotografiei din dreapta sus. S-a aşezat o placă de bronz şi documentul comemorativ a fost zidit în temelia unui siloz. Spicuim "activitatea acestui centru comercial care se va desfăşura desigur fără daune pentru porturile noastre dunărene, va fi adevăratul barometru al dezvoltării economice. Am credința că marile lucrări ce s-au săvârşit până acum nu sunt decât un început față de ce ne rezervă viitorul, şi Constanţa va deveni peste timp nu prea îndepărtat unul din cele mai importante porturi ale Mării Negre". Ba chiar a şi fost, am adăuga noi.

Sus stânga: Carte postală de epocă ce ne arată cum fusese împodobită intrarea în port pentru festivități. Mijloc stânga: Planul portului în anul inaugurării. Jos stânga: Şalupa Marinei cu MS Regele Carol I la bord şi membrii şi Primul Ministru trece în revistă portul, Divizia de Mare şi navele SMR. Sus plan îndepărtat: Carol I cu Ion Brătianu salută oficialitățile prezente cu SMR IAŞI în planul 2. Sus: ASR, aşezat în babord, gata pentru vizită. Detaliile cabinei sunt excepționale.

Sus: Constanţa, vedere din port. Stânga: Stema țării în 1909 - scutul pupa. Dreapta: Prima stemă a principatelor unite cu menționarea legiunilor romane pe stindarde - scutul prova.

Moda "Şalupelor Imperiale" a debutat pe timpul flotelor romane şi a fost continuată de bizantini, pamfilele aurite fiind simbolul puterii pentru marile flote ce stăpâneau lumea. Au atins apogeul la veneţieni, dar nu cu navele opulente ale dogelui (vezi Bucintoro) am zice noi ci cu extraordinar de elegantele şi finele alcătuiri navale ale navelor mai mici. Britanicii excelează în domeniu, olandezii aduc eficiență și francezii au la Muzeul Marinei câteva tablouri cu astfel de inspecții, ba chiar au păstrat una din sec.XIX în muzeu. Flotele nu țin seama de religii, ci doar de superstiții și astfel până şi puternicul Padişah inspecta flota într-o asemenea ambarcațiune. Trageți o fugă la Istanbul la Deniz Muzesi. Mai marii marinei din 1909 au oferit celui mai mare rege al României moderne (şi bine au făcut) posibilitatea de a inaugura portul Constanța, garanția independenței României şi poarta către lume cu o astfel de navă, denumită la noi "Şalupa Marinei". Unul dintre cei însărcinați cu documentarea şi găsirea planurilor a fost tatăl ing. naval Ion Ghika, în albumul său fiind luate câteva instantanee cu nava. După ce am studiat şi comparat vederea laterală, am ajuns la concluzia că cea mai mare probabilitate ar fi să fi folosit planurile din cunoscutul album de construcții navale din lemn din sec. XVIII CHAPMAN. Vă prezentăm şi dv. aceste planuri și vă sugerăm să adăugați restul de detalii folosind fotografiile și cărțile poştale pe care am reuşit să le găsim. Deocamdată.

Comandantul șalupei la această vizită, pare a fi fost cdr. Paul Rădulescu, comandantul bricului MIRCEA. În stânga putem vedea salupa din pupa cu ramele la verticală pentru onor, în timp ce siluetele inconfundabile ale ASR Carol I şi ASR Elisabeta se apropie de puntea de imbarcare şi comandantul marinei c-am Eustațiu Sebastian salută cu mâna la bicorn în poziție de drepți.

Remarcăm în centrul chioscului, coroana de fier a regelui cu ornamente aurii, din descrierile oficiale. La pupa este fixat un blazon cu stema țării, iar la proră scutul regal.

Şalupa a fost construită la Arsenalul din Galaţi, de către maiştrii maragonzi locali. Din motive neelucidate, materialul lemnos nu a fost de cea mai bună calitate şi Şalupa a putrezit destul de repede. La fel şi ornamentele ce merg de-a lungul bordajului pe toată lungimea.

Era de un alb imaculat, cu o linie de plutire bleu şi opera vie cătrănită. La propriu. Interiorul cabinei şi duneta erau tapetate cu covoare cu motive... olteneşti! la ordinul MS. Un tricolor falnic, de mari dimensiuni, cu stema țării era purtat la pupa. 12 marinari cu experiență, cei mai buni vâslaşi, punea în marș şalupa.

Regele Carol I traversând Portul Constanța după inaugurarea silozurilor 1909

Şalupa Marinei cu Regele la bord Yachtul "Carolus Primus" al

Foto Cristian Crăciunoiu