AMBREIAJ PENTRU AUTOMODELE RADIOCOMANDATE

Una dintre categoriile cele mai spectaculoase ale automodelelor radiocomandate este cea cunoscută în limbajul de specialitate sub numele de RCT 3,5-7 cm³.

Este o categorie în cadrul căreia pot participa automodele (copii ale unor modele existente sau prototipuri) la scara 1:8, radiocomandate și echipate cu motoare termice de 3,5 sau de la 3,5 la 7 cm³. Proba se desfășoară pe un circuit cu o lungime de 240-300 m și constă dintr-o alergare în grup (6-8 modele), urmărindu-se realizarea unui număr cât mai mare de ture într-un interval de timp dat (5 min până la 30 min).

Pentru a putea realiza transmiterea forței de tracțiune a motorului care echipează modelul la puntea motoare a acestuia, un ansamblu strict necesar este ambreiajul. Pentru simplitatea și pentru gabaritul său mic a fost ales ambreiajul centrifugal. Subiectul acestui articol este tocmai principiul său de funcționare.

Dacă privim desenul alăturat vom observa că pe axul motorului 10 se așază, prin intermediul conului 9, volantul de antrenare și pornire a motorului 8. Solidară cu acestea este piesa 3, care ghidează, prin intermediul lagărului 2, clopotul 7. În volantul 8 se mai fixează două știfturi din oțel care antrenează bacurile ambreiajului 5. Cinematica mișcării este următoarea: motorul se antrenează cu ajutorul unui demaror electric prin intermediul volantului 8 până la pornirea sa; volantul antrenează în continuare bacurile 5 și piesa de stringere 3; în momentul în care din cauza forței centrifuge (care crește o dată cu creșterea turației motorului) este învinsă rezistența arcurilor 6, bacurile 5 antrenează prin fricțiune clopotul 7 și o dată cu el pinionul 1, care realizează mai departe transmiterea mișcării la puntea motoare.

Acest tip de ambreiaj este destul de silențios și nu comportă niciun tip de acționare (mecanică, hidraulică sau electrică) direct asupra sa, viteza sau oprirea modelului putând fi controlate în orice moment, prin alegerea regimului de turație al motorului. Singurul reglaj care se face asupra sa este cel al arcurilor 6, care trebuie să asigure decuplarea bacurilor 5 de clopotul 7, atunci când motorul funcționează la ralanti, realizând astfel stațiunea modelului în grila de start sau reducerea vitezei sale când necesitățile sau particularitățile pistei pe care se desfășoară alergarea o impun.

DIFERENȚIAL PENTRU AUTOMODELE RADIOCOMANDATE

Un subansamblu deosebit de util al părții mecanice a automodelelor comandate prin radio este diferențialul, el permitând roților motoare ale aceleiași punți să se rotească cu turații diferite la înscrierea în viraje, primind însă fiecare roată un cuplu motor egal. Diferențierea turației roților în viraje este impusă de faptul că roata exterioară parcurge o distanță mai mare decât cea interioară, descriind un arc de cerc de rază mai mare.

Ce s-ar întâmpla cu modelul în lipsa diferențialului? Practica ne demonstrează că la viteze mici de deplasare sau folosind un cauciuc care nu asigură o bună aderență la suprafața de rulare, nu vom întâmpina probleme deosebite privind menținerea modelului pe direcția de mers dorită și aproape că nici nu vom sesiza tendința acestuia de a derapa. Crescând însă viteza, vom constata un lucru neplăcut: la dorința noastră și comanda dată pentru efectuarea unui viraj, modelul va avea tendința de a pleca lateral spre exteriorul lui, neputându-se înscrie în el, ba mai mult, tinzând spre o așezare „de-a latul", ceea ce face destul de dificilă pilotarea, ajungând aproape imposibilă la viteze mari.

Curent, în modelism se utilizează trei tipuri de diferențiale: - cu pinioane cu dantură conică (fig. 1) - cu pinioane cu dantură dreaptă - cu bile (bile care suplinesc de fapt pinioanele sateliți).

Figura 1 prezintă principiul de funcționare al unui diferențial cu pinioane conice, principiu care este valabil și pentru celelalte două tipuri (diferențialul inventat în 1827 de PECQUEUR n-a suferit modificări de principiu, ci numai îmbunătățiri tehnologice).

Forța de tracțiune a motorului automodelului (electric sau termic) este transmisă cu ajutorul pinionului 8 carcasei diferențialului, iar prin intermediul lui roților motoare.

Pentru exemplificarea rolului și utilității diferențialului voi prezenta în continuare cele două situații întâlnite curent în deplasarea unui automodel după un traseu dat: a) modelul rulează în linie dreaptă; b) modelul execută un viraj.

În cazul a, transmiterea mișcării se face în ordinea următoare: pinion de antrenare 8, carcasă diferențial 7, ax ghidare 6, pinioane sateliți 13, pinioane planetare 5 și 12 axe planetare, roți motoare. Pinioanele sateliți nu se rotesc pe axul de ghidare, egalizând turația celor 2 pinioane planetare și implicit a roților motoare.

Pentru cazul b, transmiterea mișcării se face în aceeași ordine, cu deosebirea că acum roata aflată în interiorul curbei este obligată să se rotească cu o turație mai mică (având de parcurs un spațiu mai mic) decât cea din exteriorul ei. Ca urmare, pinionul planetar din interiorul virajului va obliga sateliții să se rotească și în jurul axei lor, antrenând într-o turație mai mare arborele planetar și roata din exterior.

Ruperea legăturii rigide dintre cele două planetare mai poate apărea (ca un caz particular) și la deplasarea automodelului pe aliniament, atunci când roțile motoare nu întâmpină aceeași rezistență la înaintare (o pată de ulei, mizgă etc...). În acest caz, intră în acțiune mecanismul de blocare al diferențialului, puntea motoare comportându-se ca o punte rigidă. Realizarea miniaturală a acestui mecanism ridică probleme destul de dificile, greu de rezolvat artizanal, modeliștii găsind însă și aici o rezolvare simplă și eficace: utilizarea unei vaselina pe bază de silicon, care se comportă asemănător unui mecanism de blocare.

Iată în continuare desenul de execuție al unui diferențial (fig. 2), (unul dintre ultimele tipuri utilizate în construcția de automodele), care prezintă două particularități constructive: a) pinioanele sateliți sunt înlocuite cu bile; b) transmiterea cuplului motor de la ambreiajul centrifugal la roata dintată 10 se face prin intermediul unui lanț de tip Gall. (Roata dintată 10 se poate înlocui cu o roată dintată cu mm-1 și numărul de dinți z=cu raportul de demultiplicare pe care vrem să-l folosim.)

Dacă ne reamintim principiul de bază