MOTONAVA DE PASAGERI TRANSILVANIA

MOTONAVA DE PASAGERI TRANSILVANIA

Este nava reprezentativă a flotei noastre din 1938 până în anii '70, este nava pe care o știa fiecare cetățean al Republicii Socialiste România și care a purtat, dacă nu ființa, cel puțin o dată, gândurile fiecăruia timp de aproape 40 de ani pe mare.

Popularitatea „Transilvaniei" se poate explica nu numai prin frumusețea ei, prin reclama făcută de ONT, ce avea în vitrina sediului central o frumoasă machetă 1/100, prin pliantele ce invitau la excursii, ci mai ales prin renumele ce și-l făcut imediat după război, când pe o mare pustiită de trafic, invadată de griurile flotelor militare și zigzagurile coloraturii de camuflaj, își face apariția o navă de un alb strălucitor, adevărat mesager al păcii scăpat miraculos din război ce efectuează curse prin toată Mediterana. „Lebăda Mării Negre" a repatriat mii de refugiați, a întregit familii, a dus oamenii muncii în croaziere de odihnă, a dus tineri căsătoriți în luna de miere și, mai presus de orice, a purtat cu cinste tricolorul în toată Mediterana.

La intrarea în exploatare (26 iunie 1938), „Transilvania" și nava soră „Basarabia" (26 septembrie 1938) reprezentau tot ceea ce era mai modern în tehnica navală. Generalizarea propulsiei cu motoare diesel la navele de mari dimensiuni a constituit un important progres în construcțiile navale, acest tip de motor permitând realizarea unor viteze mari în condiții foarte economice, pornirea în orice moment și reducerea spațiului afectat aparatului motor prin eliminarea voluminoaselor cazane de la navele cu abur.

Cele două motonave aveau următoarele caracteristici:

Lungime: 123,44 m Lățime: 17,60 m Pescaj: 5,74 m Deplasament: 3 918/6 672 t Viteză: 21,5 noduri Puterea mașinilor: 14 400 CP

Soluția a fost consacrată prin adaptarea ei de către marina militară germană pe cuirasatele de buzunar din clasa celebrului „Graf von Spee".

Primele nave de pasageri cu propulsie diesel au fost „Transilvania" și „Basarabia", ele constituind mândria firmei constructoare „Burmeister & Wein" din Copenhaga.

Toate revistele maritime din acei ani cuprindeau fotografiile acestor nave, ele fiind simbolul campaniei publicitare a șantierelor daneze.

Este interesant de știut faptul că Serviciul Maritim Român a oferit comanda pentru cele două nave printr-un concurs la care au participat șase firme constructoare din 5 țări. „Burmeister & Wein" a câștigat concursul, obținând comanda prin oferirea celor mai avantajoase condiții la prețul cel mai mic.

În cadrul probelor de recepție, „Basarabia" a realizat 23,5 noduri, devenind astfel cea mai rapidă motonavă de pasageri a anului 1938.

Cele două pasagere au asigurat liniile de navigație Constanța - Istanbul - Pireu - Alexandria - Jaffa - Haifa - Beyrouth - Alexandria - Pireu - Istanbul - Constanța, cu două curse pe săptămână.

Apoi începe războiul, care transformă flota noastră maritimă de 18 nave în două: „Transilvania" și cargoul mixt „Ardealul". După război, „Transilvania", ca unic supraviețuitor, efectuează curse de călători foarte rentabile pe vechiul traseu dinainte de război și, având cereri în continuare, extinde cursele și în Mediterana occidentală.

Aceste curse se restring după 1951 ca urmare a creșterii concurenței și „Transilvania" începe să execute croaziere pentru Oficiul Național de Turism.

Acesta editează pliante, contactează parteneri străini și nava efectuează continuu curse de plăcere în Marea Neagră, în Egee, Adriatica sau de-a lungul coastelor nordice ale Africii. Este perioada de glorie și maximă rentabilitate a navei. Apoi vârsta își spune cuvântul și încep reparațiile capitale, o dată, de două ori...

Pentru modeliști este o machetă deosebit de frumoasă (cu o suprafață laterală cam mare, deci nu prea recomandată claselor de navigație), cu o linie arhitecturală splendidă.

Celor care doresc să cunoască o palpitantă evocare a modului cum au fost salvate atât „Transilvania", cât și „Basarabia" de la distrugere în timpul celui de-al doilea război mondial le recomandăm articolul din numărul 8/1985 al revistei „Magazin istoric", sub semnăturile lui Niculae Koslinski și Petre Popescu-Deveselu.

CRĂCIUN ALEXANDRU