IAR-316B YR-ELA

Este primul elicopter construit în serie de industria românească de profil, pe baza unei licențe SNIAS (Aérospatiale), Franța. Alegerea s-a făcut având-se în vedere atât prestigiul internațional al firmei (numărul unu pe piața de elicoptere din Europa occidentală), cât și popularitatea de excepție a tipului ales, SE-316 Alouette III. Acesta a fost proiectat și construit la sfârșitul deceniului șase de către Sud Aviation (din 1970 Aérospatiale), constituind, în fapt, extrapolarea pentru 6-7 persoane a modelului anterior, de mare succes, Alouette II. Prototipul SE-316 a zburat pentru prima dată la 28 februarie 1959, producția de serie fiind repartizată Diviziei de elicoptere SA din Marignane, ritmul de fabricație urcând în scurt timp la peste 10 exemplare pe lună. Deși în curând va împlini trei decenii de prestigioasă carieră, neobișnuit de lungă, mai ales pentru elicoptere, Alouette III este în continuare deosebit de apreciat: peste 900 de exemplare sunt în serviciu în forțele aeriene a 43 de state, iar alte câteva sute sunt utilizate în aviația civilă. În acest sens, nu este lipsit de interes să amintim faptul că Alouette III, deținător în anii '60 al unor remarcabile recorduri de altitudine, rămâne în continuare un cățărător redutabil: dăm exemplul companiei americane Rocky Mountains Helicopters, care are în dotare elicoptere dintre cele mai moderne, dar și Alouette III, singurul capabil să urce la 4 000 m (12 000 ft.) în zilele în care temperatura aerului atinge +33°C (+90° F), așa cum declara recent un reprezentant al acestei companii.

În România, producția de serie a elicopterului Alouette III a început în anul 1970, inițial prin asamblarea de aparate din repere originale, ulterior fabricația pieselor componente fiind complet asimilată de I.Av.-Brașov. În anul 1973, cu ocazia primei participări postbelice românești la Salonul aerului și spațiului de la Paris-Le Bourget (a 30-a ediție), IAR-316 B a fost prezentat atât la stand, cât și în zboruri demonstrative, având-l la comenzi pe pilotul Constantin Gosman.

IAR-316 B Alouette III este un elicopter ușor, polivalent, construit după schema clasică: rotor portant cu pale articulate și elice anticuplu. Fuzelajul este alcătuit din trei părți:

Cabina, prevăzută cu mari suprafețe vitrate, poate primi 6-7 persoane, având trei fotolii în față și o banchetă rabatabilă în spate. Cele două locuri din dreapta-față sunt destinate piloților, elicopterul fiind dotat cu dubla-comandă. Între fotoliile piloților se află consola cu aparatura de bord.

Fuzelajul central are instalate la partea superioară, pe o platformă, turbomotorul, de tip Turboméca Artouste III B, și elementele transmisiei principale. Pilonul rotorului este înclinat cu 3° spre înainte. Sub transmisie se află plasat rezervorul de carburant, cu o capacitate de 575 l. Rotorul are trei pale, montate la butuc prin intermediul unor articulații de tip clasic și legate între ele printr-o coroană de distanțare. Palele rotorului au scheletul din dural și sunt umplute cu blocuri de monopren.

Fuzelajul posterior, detașabil, este o grindă cu zăbrele, carenată. Ampenajul este fix, iar elicea anticuplu este tripală. Trenul de aterizare, triciclu, fix, are roata de bot orientabilă și frâne pe roțile principale. În funcție de misiunile pe care le are de îndeplinit, IAR-316 B poate fi echipat cu puncte exterioare de acroșaj, instalații de stropire, dispozitive de ridicat cu cablu etc. În anul 1985, tot la Le Bourget, România a prezentat o versiune cu destinație specială a elicopterului Alouette III, denumită IAR-317 Airfox, cu cabina modificată (două locuri în tandem) și o serie de performanțe ameliorate. Cei ce doresc să construiască macheta IAR-ului 316 B pot opta pentru oricare dintre variantele de vopsire prezentate în desenele alăturate sau în fotografii, cu mențiunea că în toate cazurile piesele rotorului și elicei anticuplu vor fi vopsite în gri-metal, palele rotorului vor fi gri închis, iar interiorul cabinei va fi complet negru, cu excepția fotoliilor, de culoare albastră.

Note: Pentru cititorii interesați, amintim preocupările timpurii, în domeniul aeronavelor cu rotoare portante, ale lui Traian Vuia, realizatorul, în anii 1925-1926, al unor modele experimentale, apoi elicopterul cu patru rotoare construit în S.U.A. de către George de Bothezat, între anii 1921-1923, și, după cel de-al doilea război mondial, prototipul RG-8 H1 Tintar, construit la Reghin, în anul 1960.

Și alte țări au preluat licența de fabricație a elicopterului Alouette III, între acestea remarcându-se în primul rând India, cu al său HAL Chetak, construit deja în câteva sute de exemplare.

IULIAN ROBĂNESCU

VERSIUNEA PENTRU MISIUNI SPECIALE IAR 317 AIR FOX

ANSAMBLU CABINĂ ALOUETTE III

CARACTERISTICI ȘI PERFORMANȚE: diametrul rotorului: 11020 mm lungime: 10175 mm înălțime: 2970 mm calea roților: 2590 mm greutate gol echipat: 1150 kg greutate maximă: 2200 kg sarcina utilă maximă: 1050 kg viteza maximă: 210 km/h viteza de croazieră: 200 km/h plafon practic: 4500 m plafon zbor staționat: 2000 m autonomie de zbor: 2 ore 30min.

TURBOMECA ARTOUSTE B putere maximă reg. continuu: 550 cp putere maximă reg decolare: 575 cp turația arbore ieșire reductor: 8025 rot/min lungime totală: 1805 mm greutate totală: 130 kg omologat la 25 mai 1961

anvelope: 370 mm