Secţia de aviație a Muzeului Militar Central (între anii 1914-1950 Muzeul Militar Național)

În cadrul unuia dintre cele mai vechi muzee bucureştene, Muzeul Militar Central, care în cursul anului trecut a împlinit 75 de ani de existenţă, a fost organizată, prin strădania unui grup de entuziaşti (din rândul cărora vrem să menţionăm şi cu acest prilej pe domnii lt. col. Mocanu Marin, maior arhitect Costache Constantin, lt. maj. Iloiu Dănuţ, pictor Ion Tărălunga, tehnician Victor Dima, ing. Cazacu, ing. Coman Liviu, gen. maior Ispaş Gh., col. ing. Prunariu D., prof. Avram Valeriu ş.a.), o secţie de aviație în care sunt expuse într-o ambianţă muzeografică modernă 12 avioane şi elicoptere, 25 de motoare de avioane, 24 de elice originale, 55 de machete ale unor avioane care au fost în dotarea aviației noastre militare (parte dintre ele realizate de un grup de machetişti conduşi de domnul Dan Antoniu) şi peste 300 de piese diferite: uniforme, paraşute, decoraţii, aparatură de bord şi elemente de tehnică aviatică.

La realizarea acestei secţii, restaurarea principalelor exponate şi dotarea cu aeronave moderne şi alte elemente de aviație o contribuţie deosebită au avut-o Comandamentul Aviației Militare, Departamentul Aviației Civile şi colective de specialişti de la Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Braşov, Fabrica de Avioane Bucureşti, Fabrica de Avioane Craiova, Aerofina Bucureşti şi Întreprinderea Metalurgică Română pentru Aeronautica Bucureşti.

În condiţiile dificile ale activităţii desfăşurate sub amprenta indicaţiilor unor mari specialişti în toate domeniile, ne-am străduit, şi în parte am reuşit, să prezentăm corespunzător contribuţia unor savanţi şi inventatori ca Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Hermann Oberth, care s-au numărat printre pionierii mondiali ai acestui fascinant domeniu: desprinderea omului de pe Pământ. Sunt amintite realizările şi recordurile constructorilor români de avioane şi ale unora din marii noştri piloţi, cele mai semnificative pagini din evoluţia aviației noastre cu dorinţa de a face cunoscute publicului larg tradiţiile glorioase ale aviației româneşti. Vrem să precizăm faptul că nu este vorba despre un muzeu al aviației române, acesta urmează a fi făcut de acum încolo, este doar o secţie în care sunt prezentate câteva elemente din istoria aviației române.

La intrarea în secţia de aviație, vizitatorul este întâmpinat de macheta la scara 1/1 a avionului "Vuia nr. 1", aparat cu care, în ziua de 18 martie 1906, inventatorul şi constructorul român Traian Vuia a reuşit să realizeze primul zbor mecanic integral cu o aeronavă mai grea decât aerul pe câmpul de la Montesson, Paris. Macheta este expusă suspendată de tavan, în poziţie de zbor.

În dreapta acestei piese este prezentată, pentru prima dată în lume, replica la scara 1/1 a avionului turbopropulsor realizat şi expus de inginerul român Henri Coandă la al doilea Salon Internaţional de Aeronautică organizat la Paris în anul 1910. Macheta a fost realizată la Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Braşov după fotografiile de epocă şi desenele executate de maiorul arhitect Costache Constantin.

Urmează, tot în expunere suspendată, macheta la scara 1/1 a avionului "Vlaicu 2", aparat cu care cel care avea să devină simbolul curajului şi ingeniozităţii româneşti în domeniul aviației, Aurel Vlaicu, a obţinut cinci premii la concursul internaţional de aviație organizat la Aspern, lângă Viena, între 23-30 iunie 1912.

Tot în zona intrării în secţie, de data aceasta la sol, este expusă una dintre cele mai valoroase piese din patrimoniul secţiei de aviație: avionul de şcoală, antrenament şi legătură "Fleet F-10 G". Este vorba de un avion biplan, cu dublă comandă, construit după licenţa americană la I.A.R.-Braşov şi S.E.T.-Bucureşti începând cu anul 1936. Prin grija specialiştilor din Comandamentul Aviației Militare acest avion a fost restaurat integral, fiind în prezent printre puţinele aparate de acest tip din lume în stare de funcţionare.

Urmează o serie de panouri pe care sunt ilustrate succint începuturile aviației române, apariţia primelor şcoli de pilotaj, instituirea însemnelor de pilot şi observator militar aerian în iunie 1915, participarea aviației române la primul război mondial.

De la avionul gigant de fabricaţie germană "D.L.R. 70", capturat de armata română în noiembrie 1919, pe teritoriul comunei Cristineşti din nordul Moldovei, s-au păstrat două din cele cinci elice cu care era dotat aparatul respectiv. Aceste piese sunt unicate pe plan mondial. Alături este expusă o nacelă de balon tip "Caquot" folosită de aerostația română în timpul primului război mondial. Piesa a fost restaurată integral în laboratoarele de specialitate ale Muzeului Satului.

Un exponat de valoare deosebită este avionul de şcoală şi antrenament pentru piloţii de vânătoare "Nardi F.N.-305", fabricat după licenţa italiană începând din anul 1939. După cunoştinţele noastre, mai există doar un singur aparat de acest gen, în Italia, înzestrat însă cu un alt tip de motor.

Cu ajutorul desenelor realizate de maiorul arhitect Costache Constantin şi locotenent major Iloiu Dănuţ, au fost ilustrate principalele tipuri de avioane fabricate la noi în ţară, un loc aparte fiind rezervat celebrelor întreprinderi S.E.T., I.C.A.R. şi I.A.R.

Am avut nesperată şansă, în toamna anului 1987, ca urmare a semnalării unor oameni de bine, să găsim într-o arhivă financiară a Întreprinderii de Avioane Bucureşti păstrate o parte din planurile de fabricaţie ale celebrului avion de vânătoare "I.A.R.-80" prezentat la zbor în aprilie 1939. Aceste planuri au permis inimosului colectiv de la Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Braşov să realizeze o replică la scara 1/1 a acestui avion folosind şi o serie de componente originale păstrate în patrimoniul Muzeului Militar Central. Astfel, pentru prima dată după anii '50, publicul vizitator şi îndrăgostiţii de istoria aviației pot revedea acest produs de excepţie al industriei aeronautice româneşti.

Din Cehoslovacia, un om de suflet, co-cetăţeanul Josef Pavelčik din localitatea Vilčnov, raionul Uherské Hradiště, a donat, pentru expunere muzeală, ampenajul orizontal şi capotajul motor ale avionului "I.A.R. 81c" cu numărul de înmatriculare 426. Cu acest avion a căzut, la 21 aprilie 1945, luptând eroic împotriva trupelor hitleriste, locotenentul aviator Gheorghe Moconiţa. Lângă aceste relicve istorice este expus un portret al eroului, realizat de pictorul Ion Tărălunga.

Dintre realizările industriei aeronautice româneşti contemporane sunt expuse: avionul de vânătoare şi atac la sol "I.A.R. 93", motoplanorul "I.S. 28 M-2", elicopterele "I.A.R. 316 B şi I.A.R. 330", avionul de şcoală "I.A.R. 823".

Cu destulă greutate, datorită indicaţiilor preţioase ale unui ins obişnuit să umble cu cizmele de general prin istoria noastră, am reuşit să rezervăm un modest spaţiu dedicat ilustrării primului zbor cosmic al unui român: colonelul inginer cosmonaut Dumitru Prunariu. Sunt expuse costumul de cosmonaut purtat de domnul Dumitru Prunariu şi o serie de obiecte şi truse folosite în timpul zborului cosmic efectuat între 14-22 mai 1981. Alături se află modulul de coborâre al navei cosmice "Soiuz 40" la bordul căreia a zburat echipajul format din locotenent major pilot de aviaţie Dumitru Prunariu şi colonelul sovietic Leonid Ivanovici Popov.

Deşi relativ modestă ca spaţiu şi ca dotare, secţia de aviaţie a Muzeului Militar Central s-a bucurat de aprecieri elogioase din partea publicului vizitator. O parte din exponate au constituit obiectul a două expoziţii de istorie a aviației române organizate, cu eforturi mari şi înfruntând greutăţi deosebite, în noiembrie 1988 la Biblioteca română din Paris şi, în august 1989, la Biblioteca română din New York. Ambele expoziţii au fost realizate cu sprijinul material şi moral al Departamentului Aviaţiei Civile şi un colectiv de meseriaşi din unitatea comandată de domnul colonel Sovar Gheorghe.

Succinta prezentare a secţiei de aviaţie a Muzeului Militar Central se doreşte a fi şi o invitaţie pentru pasionaţii de istoria aviaţiei de a vizita acest lăcaş de cultură şi educaţie ştiinţifică şi patriotică. Îi rugăm însă să amâne venirea lor la muzeu până la sosirea primăverii întrucât, datorită grijii deosebite pentru păstrarea patrimoniului istoric şi crearea celor mai minunate condiţii de viaţă şi muncă manifestate de către "frăţiorul istoric şi general" din clanul ceauşist, sala rezervată aviaţiei nu are niciun fel de sistem de încălzire, funcţionând în timpul iernii ca un excelent frigider.

Despre odiseea realizării acestei secţii de aviaţie ar fi multe de spus, rezervându-ne dreptul, în cazul în care cititorii revistei "Modelism" doresc aceasta, să revenim într-unul din numerele viitoare.

Facem apel la toţi îndrăgostiţii de istoria aviaţiei române să ne unim într-un colectiv care să militeze pentru realizarea unui Muzeu al Aerului şi Spaţiului, care să ilustreze, în condiţii adecvate, contribuţia românească în acest domeniu. Rugăm ca propunerile, sugestiile, ideile, materialele informative şi documentare să ne fie trimise pe adresa: Muzeul Militar Central, Str. Ştefan Furtună nr. 125-127, Bucureşti, pentru Secţia de aviaţie. Dorim o colaborare cât mai largă în înfăptuirea acestui vechi vis al devotaţilor aripilor româneşti.

Muzeograf principal NECULAI MOGHIOR