CONTRIBUIND PRIN MODELISM LA ISTORIA TEHNICII ROMÂNEȘTI

MODELUL 018 EXPERIMENTAL

La perfecționarea navelor pe pernă de aer ca și în multe alte domenii tehnice modelele funcționale au avut un rol important.

Încercări sistematice cu modele pe pernă de aer, reduse la scară, au fost efectuate și în România. Rezultatele obținute au permis adesea clarificarea rapidă a unor aspecte complexe ale funcționării aparatelor în mărime naturală, precum și alegerea mai sigură a soluțiilor constructive la proiectarea acestora. Unul din modelele de acest fel a fost și cel având simbolul 018E-prezentat în cele ce urmează. Vă invităm să-l construiți și dumneavoastră.

PRINCIPALELE CARACTERISTICI:

Lungimea maximă - 1950 mm Lungimea pernă de aer - 1600 mm Lățimea maximă - 840 mm Lățimea pernă de aer - 800 mm Înălțimea modelului așezat pe sol - 575 mm Înălțimea fustă - 685 mm Aria portantă în sustenție - 120 mm - 1,1144 m² Presiunea în perna de aer: 10,77-13,46 kg/m²

Ventilator de sustenție axial: - diametrul rotorului - 168 mm - diametrul butucului - 84 mm - numărul de pale - 6

Elice de propulsie: - diametrul - 260 mm - pasul - 150 mm - nr. de pale - 2

Instalația de forță: două motoare electrice; 2 x 400 W la 220 V (motoare folosite la aspiratoare de praf), alimentate de la rețea, prin intermediul a 1 sau 2 autotransformatoare de tip ATR-8 (8A, 1/2 kWh)

Greutatea modelului - 12-15 kg

Viteza maximă: - pe pistă de asfalt - 45 km/oră - pe apă calmă - 38 km/oră

1-căldărind; 2-motor; 3-scheletul rotorului inferior; 4-palele rotorului inferior; 5-butucul rotorului superior; 6-palele rotorului superior.

1-cilindrul nr1; 2-sertar de distribuție; 3-bătiul mașinii; 4-camisa; 5-tubul inferior de cuplare a rotorului inferior; 6-manometru; 7-cilindrul nr2; 8-tija piston; 9-bielă; 10-bijelele de acționare a distribuției; 11-tubul superior de cuplare a rotorului inferior; 12-arbore cotit; 13-disc excentric de comandă a distribuției; 14-reductor; 15-tubul de cuplare a butucului rotorului superior.

Modelul 018E a fost construit în 1970, la Casa Pionierilor din Galați, de Grupa de cercetări și experimentări pentru nave (GCEXNAV) în colaborare cu ICEPRONAS Galați și cu IMFCA București pentru încercările necesare la realizarea navei amfibii pe pernă de aer 024E, aflată pe atunci în stadiu de proiect preliminar. După parcurgerea unui program complex de încercări modelul a fost prezentat și în cadrul unor spectaculoase demonstrații la Galați și București.

Modelul 018E a fost una din cele mai elegante și reușite construcții de acest fel realizate în țară, care în același timp se caracteriza și prin simplitatea remarcabilă. De aceea, având convingerea că reconstrucția modelului de către doritori este posibilă și că va fi răsplătită de multe satisfacții, am prezentat planurile detaliate împreună cu câteva indicații necesare la reconstrucția modelului. Subliniem că simplitatea sus-amintită este relativă, pentru că realizarea modelului presupune totuși: o bună experiență la construcția de aero și navomodele, mai multe materiale care nu pot fi procurate ușor și fiind echipat cu motoare electrice care funcționează sub tensiune, de până la 250 V-punerea în funcțiune impune lucrări de cea mai bună calitate, experiență în instalații electrice sub tensiune și multă, multă precauție! Credem că cea mai mare șansă o au colectivele de modeliști care lucrează în cadrul asociațiilor sau cluburilor sportive, în cadrul liceelor industriale de specialitate sau în cadrul unor ateliere școală bine dotate. Nu recomandăm realizarea modelului pentru începători!

Modelul 018E a fost conceput să funcționeze în regim captiv, pe un cerc cu raze de 7-9 m. Acest lucru a fost impus pe de o parte de lipsa unor stații de telecomandă și de înregistrare a parametrilor funcționali, iar pe de altă parte de necesitatea alimentării motoarelor electrice prin cabluri de ghidaj. În ceea ce privește echiparea modelului cu motoare electrice la 220 V, acestea sunt impuse de ușurința pornirii și reglării turației (motoarele monofazate cu perii cum cele folosite la aspiratoarele de praf d.p.d.v. al reglării turației se comportă ca motoarele de c.c.), comoditatea determinării puterii absorbite și, nu în ultima instanță, de ușurința cu care aceste motoare pot fi procurate. Desigur, în prezent, poate fi avut în vedere și un sistem de telecomandă, împreună cu remotorizarea modelului fie cu motoare cu ardere internă, fie cu motoare electrice de c.c. de putere asemănătoare (larg răspândite între timp în modelism), cu echipamente care pot asigura evoluții în marș liber mult mai spectaculoase.

Poate fi avut în vedere de asemenea și construcția unor modele diferite ca formă. Dacă se respectă forma și dimensiunile platformei cu sistemul de fuste și ventilatorul de sustenție, nemodificate, care asigură sustenția și stabilitatea modelului în marș pe pernă, dimensiunile principale ale flotorului, care asigură flotabilitatea și stabilitatea în plutire, precum și greutatea totală, modelul va funcționa tot atât de bine cu suprastructura diferită sau chiar având propulsia asigurată în alt mod.

În cazul funcționării modelului în regim captiv cârma aerodinamică are doar un rol estetic și de suport al motorului de propulsie. Pentru modelele care urmează să funcționeze teleghidat se impune dublarea cârmelor aerodinamice.

O contribuție importantă la aspectul general al modelului o are și ansamblul de culori alese pentru picturarea și ornamentarea lui. Alegerea unor culori diferite de cele de la 018E este la latitudinea constructorului.

Ing. naval MATEI KIRALY