GHIMIE ambarcațiune de transport pe Dunăre dr. Cristian Crăciunoiu

Prima mențiune a unor GHIMII apare în documentul cunoscut sub numele de Condica de Venituri și cheltuieli a domnitorului Constantin Brâncoveanu.

O descriere aproximativă a acestui tip de ambarcațiune dunăreană avem în relatarea unui grup de revoluționari din 1848 din Țara Românească, arestați și transportați pe o astfel de navă. Aflăm astfel că avea o velă pătrată ce era desfășurată ori de câte ori vântul era favorabil, că era utilizată mai ales la transportul cerealelor și că nu ieșea de pe fluviu în mare.

Șansa a făcut ca în ciuda dispariției tuturor ambarcațiunilor din lemn de pe Dunăre după naționalizarea din 1948, să se mai păstreze fotografii de epocă. Multe dintre aceste adevărate străbunici ale slepurilor autopropulsate au fost construite în șantierele de la Brăila, Galați, Turnu Severin, Giurgiu sau Oltenița (Căscioarele). Aveau fundul plat și erau acoperite cu scânduri pentru a proteja încărcătura de umezeală. La distanțe de circa 3 m au fost realizate tambuchiuri de aerisire. Echipajul, format din 3-4 persoane, trăia de obicei la bord în spațiul amenajat la pupa.

Manevra era asigurată de o cârmă cu un safran foarte mare, lucru normal pentru navele fluviale de mică viteză.

Pentru întreținere, pe corp se dădea cu catran, iar cabina echipajului era piturată în alb.

Structura interioară era destul de complexă, după cum putem observa din desenul de pe pagina următoare.

Ca surse de documentare vă recomandăm cartea lui Oskar Teubert din 1912: BINNENSCHIFFFAHRT de la biblioteca Academiei.

Autorul prezentului articol recunoaște că subiectul merită mult mai multă atenție și chiar o reconstituire mult mai amănunțită pornind de la fotografia ce însoțește articolul.

NAGEL-SYSTEM

Întrucât șansa de a exploata o fotografie originală Carol Popp de Szatmary din 1860 este extrem de rară, recomandăm pasionaților elaborarea unor desene mai complexe decât cele prezentate în revistă și publicarea lor într-un articol mult mai amplu pe care ne angajăm să îl găzduim.