În anul 1964, Statul major al Tsahal (Armata israeliană), numește la conducerea "Heyl Shirion" (Corpul Blindat) pe generalul Tal, un ofițer remarcabil, a cărui concepție deosebită despre utilizarea armei blindate va transforma, în numai doi ani, un corp de "milițieni rezerviști" într-o unitate de elită. Concepțiile sale despre utilizarea în luptă a tancurilor vor fi confirmate pe deplin de Războiul de 6 zile din anul 1967, dus împotriva Siriei, Egiptului și Iordaniei, unde pierderile comparative ale armatei israeliene au fost foarte mici.

Generalul Tal va ordona ulterior formarea unei comisii de specialiști, însărcinată cu studierea tuturor carcaselor tancurilor distruse în luptă, în timpul "Războiului de 6 zile". Dorința sa de a realiza un tanc produs în Israel, pe baza rezultatelor anchetei comisiei și a concepțiilor sale despre cum va trebui să arate viitorul car blindat, adaptat perfect condițiilor impuse de clima și relieful din zona Orientului Mijlociu, va fi îndeplinită abia după retragerea sa de la conducerea "Heyl Shirion", în anul 1968.

Ministrul Apărării de atunci, Moshe Dayan, conștient de implicațiile pe care le va avea construcția unui tanc conceput în Israel, de dificultățile care vor fi întâmpinate în asigurarea pieselor de schimb și a necesarului de tancuri al "Tsahal", dar fiind interesat totodată de lansarea industriei de armament israeliene, va aproba programul în luna august 1970. De notat că parcul de mașini de luptă de până atunci era, în mare majoritate, de producție americană.

Construcția noului tanc, denumit "Merkava", va rămâne fidelă concepțiilor generalului Tal: protecție maximă și putere de foc sporită. Pentru a reduce costurile de producție, în proiectarea sa vor fi utilizate multe piese și subansamble ale tancului american M-60, aflat pe atunci în dotarea armatei israeliene.

Descriere tehnică:

Concepția tancului este deosebită, motorul și transmisia găsindu-se în partea din față a cutiei blindate, pentru a asigura o mai bună protecție a echipajului la loviturile frontale. Compartimentul motorului și transmisiei, protejate de un blindaj gros de 200 mm, este urmat de o altă placă de blindaj, înaintea compartimentului echipajului. Pe părțile laterale se află galeții, protejați de sorturi din plăci de blindaj. Deasupra lor se află filtrele de aer și eșapamentul motorului, urmate de diferite chesoane pentru echipamentul de întreținere. Turela foarte joasă, este de asemenea împărțită în mai multe compartimente.

În compartimentul anterior se găsesc cutia de transmisie, cutia de viteze, motorul și rezervoarele de combustibil. În partea dreaptă se află eșapamentul motorului, iar în partea stângă filtrele de aer, protejate de grilaje blindate. Pe partea stângă, în fața turelei, protejat lateral de către filtrele de aer, se află postul mecanicului conductor. În partea din spate a cutiei blindate se găsesc compartimentele pentru muniția suplimentară, la care se poate avea acces prin trapele aflate în partea posterioară a tancului.

Turela, turnată din oțel și protejată lateral cu plăci suplimentare de blindaj, adăpostește mecanismele tunului, postul comandantului și al tunărului în partea dreaptă, postul radiștului-încărcător în partea stângă și muniția tunului în partea posterioară. În spatele turelei se află chesoanele pentru echipamentul de mascare.

Tancul este echipat cu un motor diesel Teledyne Continental V12 AVDS 1790-5A de 900 cp, dotat cu o cutie de transmisie automată Detroit Diesel Allison CD-850-6BX, preluate de la tancul M-60.

Arma principală o constituie versiunea americană a tunului britanic L7A1, tunul de 105 mm M68L7, construit în licență de firma Israel Military Industries. Azimutul său este cuprins între -9° și +20°. Sistemul său de stabilizare permite executarea cu precizie a tirului, chiar dacă tancul se află în mișcare. Orientarea turelei se face hidraulic, pentru cazuri de necesitate existând posibilitatea acționării manuale. Rezerva de muniție a tunului este paletizată, două trape de 60 cm lărgime, situate în spatele cutiei blindate, permițând realimentarea rapidă a tancului.

Sistemul de control al tirului, "Digital Tank Fire Control System", produs de firma Elbit Computers la Haifa, este asistat de un calculator balistic M3 și dotat cu un telemetru laser "Minilaser MLRF" produs de El. Op. Modulable, și poate integra rapid datele privind temperatura atmosferică și viteza vântului. Tancul este de asemenea dotat cu un sistem de vizare pe timp de noapte, un echipament complet de protecție NBC și un sistem automat pentru stingerea incendiilor.

Ca armament secundar tancul este echipat cu o mitralieră "Browning 50", jumelată cu tunul și două mitraliere FN MAG de calibru 7.62 mm, sau cu trei mitraliere FN MAG. În partea dreaptă a turelei poate fi montat un mortier de 60 mm Soltam Commando, deservit de comandantul tancului.

Deși are o putere specifică mică, de numai 16 cp/tonă, tancul Merkava este adaptat perfect la condițiile specifice luptei în Orientul Mijlociu, acest lucru fiind demonstrat de faptul că a obținut mai multe victorii decât oricare alt tanc produs în Europa sau Statele Unite de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și până în prezent.

Tancul a fost prezentat oficialităților de la Tel Aviv în anul 1977, iar din anul 1979 primele vehicule de serie au început să intre în dotarea Heil Shirion. Prima sa participare la o luptă a avut loc în iunie 1982, în Libanul de Sud, în cadrul operațiunii "Pace în Galileea". În anul 1983, ca urmate a constatării unor deficiențe la prima versiune, a apărut varianta Merkava II.

Principalele diferențe constau în sporirea mobilității prin adaptarea unei noi cutii de transmisie, modificarea sistemului de fuste laterale, îmbunătățirea sistemelor de observare prin montarea unor noi echipamente de vizualizare nocturnă cu intensificarea luminii pentru conductor, trăgător și comandant, montarea unor plăci suplimentare de blindaj din materiale compozite și a unui sistem de protecție împotriva proiectilelor penetrante, montat în partea posterioară a turelei.

CARACTERISTICI TEHNICE

Lungime: 8.63 m Lățime totală: 3,72 m Înălțime: 2.64 m Greutate: 56 tone Echipaj: 4 membri Viteza maximă: 46 km/h Autonomie: 500 km Trece: - Obstacol vertical: 1 m - Șanțuri: 3 m - Pante: 60%