Fotografie din anul 1943 când CHILIA fusese complet renovată.

CHILIA Vaporașul de inspecție piscicolă Constantin P. Dănescu

Șantierul de Construcții Navale din Turnu Severin a primit în anul 1897 o comandă de la Ministerul Domeniilor, pentru executarea unui vaporaș necesar Inspectoratului Pescăriilor Statului. La vremea respectivă, pescăriile statului se bucurau de multă atenție, fiind una din sursele principale aducătoare de venituri la bugetul statului.

Caietul de sarcini prevedea elaborarea unui proiect pentru o navă de inspecție pe Dunăre, cu dimensiuni și pescaj mic în vederea acostării la maluri neamenajate, cu consum mic de combustibil, personal navigant redus și o cabină și un salon pentru inspector. Proiectul s-a elaborat concomitent cu construcția navei, încât în luna noiembrie 1898, odată cu finalizarea lucrărilor la navă și pregătirea pentru probele de marș, a fost terminat și planul general al navei.

Nava era împărțită în 5 compartimente prin 4 pereți metalici etanși: picul prova, compartimentul inspectorului, compartimentul mașinii de forță și cazanului, compartimentul echipajului și picul pupa.

Structura de rezistență era în sistem transversal, cu coaste, traverse, stringheri de bord și varange simple în picurile prova și pupa și compartimentele de locuit și, aceleași elemente dar întărite în compartimentul mașinii de forță și cazanului.

Nava nu avea covertă decât deasupra picurilor prova și pupa, în rest suprastructură semiîngropată, partea de deasupra punții executată din cherestea de pin american (pitschepine), montată pe scheletaj de cornier. Din aceleași elemente era confecționată și cabina timoneriei. Accesul în cabinele de locuit avea loc prin 3 tambuchiuri confecționate din lemn.

Compartimentul mașinii, adăpostea o mașină de forță cu o putere de 40 CP, alimentată de aburul unui cazan montat în prova ei. În bordurile babord și tribord erau construite structural bunchere de cărbuni cu un volum total de 8,3 m.c.

Construcția vaporașului „Chilia" s-a făcut în același timp cu a vaporașului de pasageri pentru curse locale „Calafat", comandat de NFR, ambele având o putere de câte 40 CP fiecare și un deplasament vas gol 80 tone.

Execuția celor două nave a fost precedată de construcții remarcabile ca: pasagerul „Principele Carol" (prima construcție de anvergură a șantierului naval severinean ca întreprindere românească); remorcherul „Dunărea" (350 CP și 212 t); remorcherele „Mihai Viteazul" și „Alexandru cel Bun" (400 CP și 270 t). În aceeași perioadă se mai aflau în faza de confecții în ateliere sau montaj pe cală încă 4 pasagere: „Giurgiu" (200 CP și 150 t); „Vasile Lupu" (175 CP și 150 t) și „Domnul Tudor" (400 CP și 270 t).

Toate aceste construcții au avut loc în contextul unui avânt economic, când personalul lucrător al șantierului ajunsese de la 200 (în 1892 la cumpărarea de statul român a Șantierului de la Societatea austriacă DDSG) la 1000, cifră nemaiîntâlnită decât după anul 1960.

Odată cu declanșarea recesiunii economice din anii 1899-1900, personalul șantierului va scădea la sub 300 de lucrători și, implicit producția.

CARACTERISTICI TEHNICE LUNGIME: 17 m LĂȚIME: 3,30 m ÎNĂLȚIME: 1,80 m VOLUM TOTAL: 84,13 mc REGISTRU: 29,71 t MOTOR: 40 CP DEPLASAMENT VAS GOL: 80 t

Planuri de Constantin P. Dănescu Profile colorate de Cristina Sârbeanu