Lazăr Munteanu - S-a 'furat' un avion Fieseler Storch
Lazăr Munteanu "S-A FURAT" UN AVION FIESELER STORCH
Lazăr Munteanu a fost unul dintre cei mai simpatizați ofițeri ai FARR, pentru firea sa deschisă, optimismul, dar și curajul în misiuni. Avea să devină unul dintre simbolurile Grupului 8 Asalt, cea mai eficientă unitate a FARR.
Aflat pe aerodromul de la Cherson, Grupul 8 Asalt a înscris una din cele mai glorioase pagini din istoria sa. În cadrul acestui grup de aviație, încă de la înființare, zbura și adjutantul aviator german Reitberger Sep care, anterior, pe timpul școlarizării și trecerii piloților români pe avionul bimotor Henschel-129 B2, le fusese instructor de zbor.
Între piloții români și acest aviator german se stabilise nu numai firești relații de serviciu ci și relații afective, mai mult decât prieteneşti, bazate pe aprecierea și respectul reciproc.
În ziua de 2 noiembrie 1943, aflat la cea de-a doua misiune vizând lovirea concentrării de trupe inamice care amenințau porțile Crimeii, după lansarea încărcăturii de bombe, avionul sublocotenentului aviator MUNTEANU LAZĂR, a fost grav avariat de către apărarea antiaeriană rusească, ceea ce l-a obligat să aterizeze pe burtă, undeva în teritoriul ocupat de către sovietici, salvându-şi viața dar riscând a cădea în prizonierat.
Coincidența a făcut ca în acea zi, pe aerodromul de la Cherson să vină generalul de escadră Jienescu Gheorghe, dar și un general german pentru a-şi inspecta trupele proprii, acesta din urmă sosind cu un avion Fieseler Storch.
La înapoierea din misiune, aviatorii au adus cu ei și vestea cum că slt. av. Munteanu a scăpat și că ar putea fi salvat. În acel loc, unde aterizase Munteanu, nu se putea ateriza decât cu un avion mai ușor, iar ei nu aveau decât Henschel-129 B2, impropriu operațiunii de salvare.
Reitberger, care fusese în acea misiune și care cunoștea precis locul unde aterizase Munteanu Lazăr, cum a văzut avionul Fieseler, fără a mai cere cuiva permisiunea, s-a urcat în acesta și a decolat pentru a-și recupera camaradul.
Totul s-a petrecut foarte rapid și pilotul Fieseler-ului, în imposibilitatea de a mai interveni, s-a scandalizat și a raportat „furtul" avionului, generalului său.
Nu se cunoștea decât de către români intenția lui Reitberger și nici ce șansă de reușită va avea tentativa de salvare a slt. av. Munteanu Lazăr. La starea lor emoțională se adăuga modul insolit în care procedase nemțul, precum și faptul că pe aerodrom se afla însuși ministrul Jienescu.
Curând, Fieseler-ul a revenit, Reitberger reușind a-l recupera și aduce pe Munteanu Lazăr, ceea ce a produs o deosebită bucurie printre aviatorii români.
Vizibil emoționat, Jienescu i-a sărutat pe amândoi și, pe loc, l-a decorat pe Reitberger cu ordinul "Virtutea Aeronautică" clasa Cavaler, pe care i-a prins-o chiar el pe piept.
Față de această stare de fapt, generalul nemț, care era hotărât să ia cele mai severe măsuri împotriva conaționalului care-i „furase" avionul, luând cunoștință că intervenția nu suporta amânare, că operațiunea de recuperare a reușit și că însuși ministrul român al Aerului l-a decorat pe pilotul german, s-a liniștit și l-a felicitat și el pe "hoț".
MUNTEANU V. LAZĂR s-a născut la 23 august 1918, în comuna Dobra, județul Hunedoara.
La absolvirea Liceului militar din Târgu Mureș, în anul 1938, a intrat în școala de Ofițeri de Aviație pe care, la 10.05.1941, a promovat-o cu gradul de sublocotenent aviator.
După absolvirea școlii, Munteanu Lazăr s-a perfecționat ca pilot în cadrul Centrului de Instrucție al Aeronauticii, după care a fost repartizat la Flotila 3 Informație.
La înființarea Grupului 8 Asalt, în iulie 1943, slt. av. Lazăr Munteanu a fost repartizat la Escadrila 60, subunitate din care făcea parte și adjutantul aviator Bulhac Trifan, între aceștia stabilindu-se o strânsă prietenie.
După evenimentele de la 23 August 1944, aflându-se pe aerodromul de la Țândărei, la 27 august, Munteanu Lazăr a reușit să salveze un avion Henschel-129 B2, decolând sub focul armelor germane.
La începutul lunii septembrie 1944, Grupul 8 Asalt și-a început acțiunile de luptă în Transilvania, fiind dislocat pe aerodromul de la Balomir, moment în care contopindu-se cu Grupul 6/3 Stukas a dat naștere Grupului 8 Asalt-Picaj.
Numit comandant de escadrilă, Munteanu Lazăr a fost nelipsit la misiunile executate de către asaltiști, lovind neîncetat, în chiar condiții meteorologice nefavorabile, concentrările de trupe și tehnică germano-hortyste.
La 22 septembrie 1944, acționând în zona Tăureni-Sălișea-Turda, cu toată reacția deosebită a artileriei antiaeriene inamice, a atacat, dezorganizat și nimicit o coloană inamică ce se îndrepta spre front. În această împrejurare, adj. av. Bulhac Trifan nu numai că a fost rănit dar i-a fost incendiat și avionul încât a fost obligat, cu un suprem efort, să aterizeze între liniile frontului, în acel spațiu al nimănui, dar aflat sub focul ambelor părți.
Odinioară salvat dintr-o situație asemănătoare, fără a pregeta câtuși de puțin, lt. av. Munteanu Lazăr a aterizat în apropierea avionului incendiat din care a reușit a-l scoate pe Bulhac, aflat în stare de inconștiență, victimă sigură a exploziei avionului incendiat și cu tot tirul dezlănțuit al hitleriștilor, Bulhac a fost salvat, de la aerodrom fiind evacuat la spitalul din Blaj.
Pe mai departe, formațiile de avioane Henschel-129 B2, în fruntea cărora se afla însuși Lazăr Munteanu, au acționat atât în Ungaria cât și în Cehoslovacia.
În zilele de 6-8 mai 1945, escadrila de sub comanda sa a participat la „Operația de la Praga", contribuind la grăbirea capitulării trupelor hitleriste din Boemia.
Pe parcursul întregului război, atât în Est cât și în Vest, Munteanu Lazăr a executat peste 160 de misiuni de bombardament și asalt, dovedind curaj, abnegație și spirit de sacrificiu.
Pentru meritele sale, Munteanu Lazăr a fost distins cu mai multe ordine și medalii, între care: Ordinul „Mihai Viteazul" cu spade, clasa a III-a și Ordinul „Virtutea Aeronautică" cu spade, clasele Crucea de Aur și Cavaler.
Avansat la gradul de căpitan aviator, Munteanu Lazăr a rămas în rândul cadrelor active ale aviației militare până în anul 1950, când a fost trecut în rezervă.
Inițial, Munteanu Lazăr s-a angajat ca revizor aerian la Compania TARS pentru ca, după puțin timp, să fie numit comandantul Aeroportului de la Cluj-Napoca.
În anul 1952, absolvind Facultatea de Construcții, Munteanu Lazăr a părăsit aviația angajându-se ca inginer la o întreprindere de Construcții din Cluj-Napoca.
După evenimentele din decembrie 1989, din România, Munteanu Lazăr a fost avansat în grad până la inclusiv gradul de comandor (r) aviator.
La 12 aprilie 1993, la Cluj-Napoca, cel ce a fost comandorul (r) aviator MUNTEANU LAZĂR a încetat din viață.
REITBERGER SEP a fost un foarte bun pilot german, cu multe calități pedagogice și sufletești, a supraviețuit războiului și, în pofida celor întâmplate la 23 august 1944, a continuat a purta o frumoasă amintire piloților români, îndeosebi celor cu care a luptat în cadrul Grupului 8 Asalt.