VEDETA FLUVIALĂ MOPCЬKA OXOPONA

Vasile Chefalu

intrat în înzestrarea forţelor navale ale URSS începând cu 1960 în 22 de ani construindu-se aproximativ 100 de unități.

Principalele caracteristici ale navei sunt: Deplasament standard: 72 t Lungimea: 27,72 m Lăţime: 4,32 m Înălţime: 2 m Pescaj: 075/0,95 m Viteza: 15-24 km/h

Variante de înarmare: - 1 tun 76 mm 1 mitralieră 14,5 mm sau 25 mm -10 sau 6 mine 17 proiectile reactive nedirijate - 2 sau 4 aruncătoare de bombe.

Reprezintă principala unitate luptătoare din cadrul forţelor navale ucrainiene pe Dunăre.

Fotografii de pe vremea Marinei Sovietice cu detalii prinse la parada navală. Principala destinație a acestor unităţi cât şi celorlalte unități fluviale sovietice era fluviul Amur, deci granița sovieto-chineză. La proiectarea lor, caietul de sarcini a impus armament deja existent în dotarea uzuală. Astfel s-a folosit turela de 76 mm destinată inițial unităţilor blindate uşoare, mitraliera binată de 14,5 mm cu afetul şi turela standard pentru marină, la fel lansatoarele de rachete nedirijate sau adaptarea ulterioară a unor lansatoare aa Strela sau cu ghidare prin fir antitanc sau navă-navă.

Detalii de pe cabina de comandă, iar în fotografia 8, antenele şi traductorii de pe comanda unui BONDAR modernizat cu suporții pentru Strela. In fotografia nr. 5 o variantă de tun modernizat de 100 mm cu parafoc şi amortizor de soc. În fotografia 9 un lansator Alvoazan luat de pe camion și pus pe afet naval.

În acest mod proiectanţii au redus cheltuielile şi au standardizat piesele şi muniţia. Deşi sunt depășite, unitățile sunt menținute în funcțiune (se pare că numai 2) în baza de la vărsarea Nistrului în Dunăre, ferite de vederea celor ce circulă pe canalul Chilia. Marinarii trăiesc din controlul traficului de țigări de pe mare la fluviu, dar şi al convoaielor ucrainiene către Europa de Vest, aparținând Controlului Maritim- Morska Ohrana.

Confruntată, ca toate marinele lumii, cu modernizarea impusă de sfârşitul războiului rece şi de reducerea drastică de nave şi personal, Marina Militară Ucrainiană vrea şi ea să se arate utilă şi aduce flota fluvială la granița cu România. De parcă ea ar putea să influențeze construcția sau înnămolirea canalului Bâstroe cu tunurile îndreptate spre noi. Să nu uitam că în primul război mondial canonierele țariste Teret, Kubanet intrate pe Dunăre pentru a se pune la comanda Amiralului Nicolae Negrescu au venit pe Bâstroe, pe atunci navigabil. Ulterior s-a înnămolit datorită lucrărilor de amenajare pe canalele Sulina şi Sf. Gheorghe.