Istoric

Școlile de zbor în România

Prima școală de pilotaj în România a fost înființată de avocatul brăilean Mihail Cerchez, în iunie 1910, la Chitila. La această școală de zbor s-au brevetat primii piloți militari: sublocotenentul din arma geniului Ștefan Protopopescu, la 9 iulie 1911, și sublocotenentul Gheorghe Negrescu (brevet militar de pilot nr.2) la 17 iulie 1911.

Tot în iunie 1910, prințul George Valentin Bibescu a înființat o școală particulară de zbor la Cotroceni unde l-a brevetat pe locotenent din arma cavaleriei Nicolae Capșa (brevet militar de pilot nr.4).

A treia școală de pilotaj s-a înființat prin Decretul regal nr.1953 din 27 martie /8 aprilie 1912 la Cotroceni, școala fiind în subordinea Ministerului de Război; terenul de zbor se afla pe câmpul de la Cotroceni și aparținea Aerostației Militare.

Liga Națională Aeriană creată ca un aeroclub particular la 23/5 mai 1912, a înființat cea de-a patra școală de pilotaj din România, la Băneasa, care a fost condusă de prințul G.V. Bibescu.

Prin Decizia ministerială nr.27 din 6/19 ianuarie 1915 s-au înființat două noi școli: Școala pentru pregătirea observatorilor aerieni pentru artilerie și Școala pentru pregătirea piloților necesari artileriei în operațiuni. Ambele școli au fost puse sub comanda generalului C-tin Coandă.

Prin Decizia ministerială nr. 207 din 17/30 mai 1916 s-a înființat Școala de aviație de antrenament și perfecționare de la Pipera care a pregătit nu numai piloți ci și bombardieri și ochitori din rândul gradelor inferioare.

În iarna și primăvara anului 1917 au funcționat o Școală de pilotaj la Bârlad, mutată la Botoșani și apoi la Odessa.

După primul război mondial, în anul 1923 s-a înființat Comandamentul Școlilor și Centrelor de Instrucție ale Aeronauticii. Principala Școală de pilotaj militară s-a înființat după primul război mondial la Tecuci, unde a funcționat până în anul 1940 când a fost mutată la Ziliștea Boboc-Buzău.

În iunie 1927 se înființează la Buzău Școala de perfecționare, după absolvire, aviatorii primeau brevetul superior militar de pilot.

ȘCOLI TEHNICE AERONAUTICE

Prin Decretul regal nr.4167 din 18 octombrie 1920 s-a înființat Școala de meseriași militari a aeronauticii.

ȘCOLI CIVILE DE ZBOR

În anul 1928, în cadrul Secției de turism a Aeroclubului Regal Român s-a înființat prima școală particulară de pilotaj de către ing.av. Mircea Cantacuzino. Primul avion din dotare a fost un Klemm cu motor de 20 CP. Primul teren de zbor a fost în localitatea Cornu-Prahova. Ulterior, școala s-a mutat pe aerodromul Băneasa.

Asociația ARPA a înființat în 1928 Școala de propagandă aeronautică „Marele Voievod Mihai".

La 15 iunie 1930 sub egida acestei asociații s-a înființat la Băneasa Școala de mecanici civili pentru aviație.

AEROCLUBUL BRAȘOV

ARPA a înființat și o Școală de zbor care folosea aerodromul Băneasa.

Între 1928-1935, ARPA a înființat la Cernăuți și Cluj școli de zbor cu motor.

ARPA a înființat și școli de zbor fără motor pentru învățarea pilotării planoarelor la Lugoj (1929), Codlea (1929), Sibiu (1929), Făgăraș (1929). Tot sub egida ARPA, la Cernăuți s-a înființat „Asociația bucovineană de zbor fără motor", la data de 19 noiembrie 1930.

Aeroclubul Albastru, aflat în subordinea Aeroclubului Regal Român, a înființat o școală de pilotaj în anul 1930 la București.

Aeroclubul Brașov, filială a Aeroclubului Regal Român a înființat o școală de pilotaj cu motor și de planorism în 1932 la Brașov.

Asociația aviatică CFR (înființată la 14 iulie 1935) a înființat școli de zbor la București (Giulești) și Galați.

Aeroclubul Prahova a înființat la Strejnic în 1936 o școală de zbor cu motor.

În 1937, ARPA avea 7 școli de zbor la Câmpina, Cluj, Moreni, București și Galați. La București avea o școală de zbor fără vizibilitate și de acrobație aeriană, singurele de acest fel din România unde se pregăteau și piloții militari.

ȘCOLI DE PLANORISM

Câmpina (1936), Brașov (1935), Sânpetru (1937), Petroșani (1936), București (Dudești-Ciplea, 1936), Cluj (1934), Iași (1938), Arad (1938), Timișoara (1936).

V. Avram