AUTOGIRUL NAVAL ing. Matei KIRALY

ilor în care folosirea lor ar fi mai indicată decât a aripilor, de exemplu. Nici timpul, nici condițiile în care s-a efectuat întreaga lucrare nu au permis acest lucru.

Menționăm, de asemenea, că viteza maximă atinsă a fost relativ mică, de 45 km/oră, dar noi nici nu am urmărit deocamdată mărirea vitezei, ci observarea comportării rotoarelor. Și apoi nici motorul nu ne-a permis atingerea unor viteze prea mari.

În album sunt date imagini din timpul construcției și experimentării ambarcațiunii NAVO-AUTOGIR:

-Foto 1: Sediul Uzinei Hidraulice Electrice din Timișoara, unde lucrau inventatorii;

"Tot ce culegem s-a mai cules; tot ce seceram s-a mai secerat; tot ce coacem s-a mai copt odată, noi însă am legat altfel mănunchiul, cu o altfel de legătură, altă frământătură, am copt în alt cuptor, cu o vatră deosebit jăruită."

Pentru a demonstra posibilitatea folosirii rotorului autorotativ ca organ de sustenție naval și pentru a cerceta funcționarea lui sub apă, în vara anului 1965 la Timișoara, în amonte de UHE, s-a construit și s-a experimentat ambarcațiunea UHE'65H, pe care, alături de o aripă portantă, s-a montat o pereche de rotoare autorotative.

Ambarcațiunea, în tot timpul experiențelor, s-a comportat bine; rotoarele s-au dovedit capabile să poarte sarcina, ce le revenea.

În cursul experiențelor au fost încercate patru perechi de rotoare cu caracteristici diferite, montate fie la pupa, fie la prova ambarcațiunii.

S-a urmărit în tot timpul comportarea rotoarelor atunci, când în urma ridicării corpului navei deasupra apei, discul acestora intersecta suprafața apei și a funcționat astfel în două medii cu densitate diferită.

S-a urmărit de asemenea, cu ocazia experiențelor făcute cu rotoare montate la pupa, influența elicei propulsoare asupra autorotației.

Menționăm că experiențele nu au fost menite să stabilească avantajele rotoarelor autorotative față de alte organe de sustenție folosite la nave și nici a condițiilor în care folosirea lor ar fi mai indicată decât a aripilor, de exemplu. Nici timpul, nici condițiile în care s-a efectuat întreaga lucrare nu au permis acest lucru.

-Foto 2: construcția corpului cu coaste din placaj de 12 și baghete de brad 20 x 30; -Foto 3: acoperirea cu placaj de aviație multistrat din mesteacăn de 2 mm; -Foto 4: în drum spre Bega înaintea de prima încercare cu rotoare; -Foto 5: unul dintre primele rotoare; -Foto 6, 7: cu rotor la pupa; -Foto 8, 9: cu rotor la prova; -Foto 10: unul dintre ultimele rotoare încercate; -Foto 11-19: ambarcațiunea după montarea rotoarelor cu câte două pale la prova. Probe fotografiate la diverse viteze pentru a studia comportamentul sistemelor de sustenție și pentru realizarea unor diagrame de calcul eficiente.

CARACTERISTICI - Lungimea maximă: 4,2 m - Lățimea maximă/fără rotoare: 1,08 m - Înălțimea corpului: 0,32 m - Puterea motorului cu care s-au efectuat experiențele: 8 CP - Greutatea ambarcațiunii în timpul probelor: 166 kg din care: corpul+disp.de sustenție: 75 kg

-Foto sus stânga: știința se poate face și cu rigla de calcul (computerul analogic) la fața locului; -Foto sus dreapta și mijloc: treceri cu viteze pentru care motorul de 12 CP nu fusese proiectat: 45 km/h! Detractorii aveau de dat câte ceva la rate, după părerea proiectantului și constructorului principal! Vezi caricatura (foto dreapta jos); -Foto stânga: Matei Kiraly cu 800 la Galați; -Foto stânga jos: testele vor continua la Galați, unde noua ambarcațiune va putea transporta 2 persoane (Matei și Mariana Kiraly).